Leonard Azamfirei, care a obținut de curând cel de-al patrulea mandat de rector al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, fiind de câteva ori în cărți pentru portofoliul de ministru al Sănătății, a făcut zilele trecute o analiză cu privire la potențiala participare a românilor la ”apărarea țării în cazul în care România ar fi atacată”.
Răspunsul, spune rectorul născut în Botoșani, pare că nu este ușor de găsit.
De pildă, explică Leonard Azamfirei, în toamna anului 2022, 36,2% dintre respondenți ar fi participat „cum pot, la apărarea țării”, 33,2% „ar fi așteptat să vadă cum decurg lucrurile”, iar 29,1% ar fi fugit din țară sau s-ar fi ascuns împreună cu familia, conform „Barometrului de securitate a României” realizat de LARICS și Academia Română în parteneriat cu Ambasada SUA.
Un an mai târziu, 50,5% dintre români declară că ar lupta să-și apere țara, peste 11% s-ar ascunde până la trecerea războiului și aproape 20% ar emigra, conform sondajului realizat de INSCOP Research.
”Pe site-ul Europa Liberă România găsesc un sondaj (neștiințific, reflectă doar opiniile cititorilor) care arată că 26% dintre români s-ar prezenta la unitatea militară dacă ar primi ordin de încorporare, 10% „nu se consideră pregătiți pentru război” și ar fugi din țară, 27% declară că „nu sunt interesați să lupte pentru România” și ar refuza încorporarea, iar 36% nu ar face nimic”, spune senatorul Leonard Azamfirei.
Rectorul Facultății de Medicină și Farmacie din Tg. Mureș accentuează faptul că, în ultima lună, tot mai mulți înalți oficiali militari atrag atenția că țările lor sunt nepregătite în caz de război Rusia – NATO.
”Chiar dacă pe hârtie superioritatea militară a NATO este incontestabilă, realitatea din teren este diferită, în condițiile în care Rusia și-a pus economia pe picior de război și alocă aproximativ 40% din buget pentru cheltuieli militare, o realitate de neimaginat pentru economiile statelor NATO sau pentru nivelul de suportabilitate al guvernelor apusene. În plus, oficialii militari americani estimează că Rusia a ocolit sancțiunile occidentale și a reușit să obțină clandestin componentele de care avea nevoie pentru producția de rachete, care a crescut semnificativ în 2023. În definitiv, cipurile necesare pentru producția a sute de rachete pot fi aduse din state terțe în valize care încap în portbagajul unei mașini, cine ar putea să-i blocheze pe ruși?”, spune profesorul universitar doctor Leonard Azamfirei.
Concluzia senatorului Azamfirei nu pare să fie una deloc liniștitoare. ”Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război”, spune dictonul latin „Si vis pacem, para bellum”, la care profesorul universitar apelează pentru a ilustra contextul vremurilor în care (și) România se află în prezent: ”Cred, asemenea lui Grand Shapps, secretarului britanic al Apărării, că lumea post-belică s-a încheiat și că riscul de a avea mai multe conflicte în următorii ani este în creștere. Chiar dacă ne liniștim cu gândul că „România nu a fost niciodată atât de bine protejată cum este acum ca parte a NATO”, nu putem ignora scenariul extinderii războiului cu Rusia la nivel european. În condițiile în care capacitatea de intimidare a Occidentului pare să fi scăzut în ultimii ani, unul dintre puținele argumente pe care Rusia le înțelege cu adevărat este răspunsul unitar al statelor euroatlantice, deci și al României, în spiritul dictonului latin „si vis pacem, para bellum”.