Rolul pasiv, acela de izvor de minti luminate, pe care tara noastra l-a adoptat ar trebui abandonat daca nu vrem sa ne trezim cu o piata a muncii secatuita. Faptul ca ne-am transformat in formatori de angajati pentru altii nu este neaparat un motiv de mandrie.

Piata muncii globale este dominata de un fenomen ce tinde sa se transforme intr-o problema majora pentru statele in curs de dezvoltare. Furtul de creiere practicat de marile puteri ale lumii afecteaza tot mai mult zonele mai putin bogate, acele regiuni in care omul reprezinta cea mai importanta resursa de care dispune economia. Sub pretextul globalizarii si liberei circulatii, statele cu o industrie importanta s-au transformat in aspiratoare de specialisti.

 Romania este de cativa ani un bazin de forta de munca inalt calificata din care altii isi extrag resursele, iar efectele economice si sociale incep sa se simta tot mai acut la nivel national. Rolul pasiv, acela de izvor de minti luminate, pe care tara noastra l-a adoptat ar trebui abandonat daca nu vrem sa ne trezim cu o piata a muncii secatuita. Faptul ca ne-am transformat in formatori de angajati pentru altii nu este neaparat un motiv de mandrie.

E drept ca orgoliul ne este hranit cu stiri din care aflam ca un roman ocupa o pozitie-cheie intr-un gigant industrial sau ca un alt roman a contribuit la punerea pe picioare a unei inventii extraordinare. Sa nu uitam insa ca Romania consuma resurse financiare uriase pentru pregatirea specialistilor care, in cele mai multe situatii, ajung sa produca pentru altii atunci cand intra in activitate.

 Cele mai vanate specializari
 
Cel mai elocvent exemplu in acest sens il reprezinta migratia profesionistilor din sistemul sanitar. Fenomenul se manifesta la nivel international, factorul determinant in aparitia lui fiind, asa cum arata si statisticile OMS, deficitul global de patru milioane de medici.

"In perioada 2007-2011, doar in statele OECD au plecat sa profeseze 11.200 de medici, iar prin plecarea lor statul roman a pierdut doar cu scolarizarea acestora 3 miliarde de euro. Deloc surprinzator este faptul ca Romania se afla pe primul loc in Europa in ceea ce priveste migratia medicilor. Putem spune ca factorii care accentueaza lipsa de resurse umane in domeniul sanitar sunt: calitatea scazuta a vietii profesionale; dorinta de perfectionare profesionala; lipsa de reglementari eficiente in domeniul sanitar, concretizata prin blocarea angajarilor pe posturile vacante; supraincarcarea personalului existent; influenta politicului la nivel managerial si disfunctionalitatile sistemului de sanatate; lipsa medicamentelor, materialelor sanitare sau dotarilor tehnice", a declarat Cristina Savuica, managing partner Lugera The People Republic.

Ofertele de munca venite din strainatate indica un spor de cerere si in randul muncitorilor calificati, al specialistilor si al absolventilor de studii superioare. Tarile occidentale au dezvoltat o serie de parghii prin care sa atraga personalul de care au nevoie. Asa se explica de ce in ultima perioada tot mai multe persoane cu studii medii si scoli profesionale din Europa de Est sunt "furate" prin intermediul unor programe de ucenicie implementate in statele din Occident. In aceste conditii, nu trebuie sa ne surprinda faptul 90% din muncitorii calificati din constructii sau din randul instalatorilor, electricienilor, sudorilor ce migreaza in aceste regiuni provin din Romania, Polonia, Ungaria sau Bulgaria.
 

Efectele fenomenului brain drain

 Vanatoarea practicata de marile puteri ale lumii incepe inca de pe bancile scolilor, Romania fiind de ceva timp victima a fenomenului brain drain. Studentii merituosi, olimpicii internationali si cercetatorii sunt ochiti de universitatile din afara sau de multinationale. Sistemul de burse practicat de aceste institutii nu reprezinta o favoare pe care ele o fac tarilor mai mici. Este, de fapt, o metoda prin care statele industrializate isi asigura cel mai eficient personal, racoland inteligenta din alte tari. Acesti specialisti, pe care noi nu avem capacitatea, dar nici forta financiara sa-i apreciem la adevarata lor valoare, ajung sa produca foarte mult pentru statul de adoptie. Multi dintre ei, desi pleaca initial in strainatate cu gandul de a reveni candva acasa, sunt asimilati de noua societate in care intra si nu se mai intorc niciodata in locurile de bastina.

 Consecintele antrenate de extinderea acestui fenomen al migratiei specialistilor sunt extrem de multe si se simt la nivel economic, dar si la nivel social. Printre efectele nedorite, cele mai importante sunt: diminuarea semnificativa (cantitativa si calitativa) a ofertei nationale de forta de munca, crearea unui deficit de competente pe piata muncii de la noi, limitarea posibilitatilor de reducere a diferentelor de venit fata de tarile din UE, accentuarea severa a procesului de imbatranire demografica si scaderea nivelului de pregatire in raport cu cererea pietei nationale.

 Pentru a putea diminua din aceste consecinte specialistii in resurse umane puncteaza pe ideea ca Romania ar trebui sa acorde o atentie deosebita capitalului uman tanar, cu performante si calificari superioare. "Atat timp cat economia Romaniei nu ofera solutii atractive, cat timp Legislativul si cadrul politic nu sporesc calitatea programelor economice, educationale si sociale, <migratia creierelor> va aduce cu sine izolarea fata de tarile dezvoltate, majorarea presiunii sociale pe cei ramasi si cresterea impactului negativ pe termen lung", a concluzionat Cristina Savuica.

Citeste mai mult pe finantistii.ro