Printre nemultumiti se remarca Gheorghe Falca de la Arad, George Scripcaru de la Brasov, Gheorghe Stefan, de la Neamt. Sursele Hotnews.ro sustin ca duminica seara premierul Emil Boc impreuna cu liderii PDL au discutat la Cotroceni cu presedintele Traian Basescu despre organizarea administrativ teritoriala. Seful statului le-ar fi cerut democrat liberalilor adoptarea legii in actuala sesiune parlamentara.
Miza reformei administrativ teritoriala este accesarea fondurilor europene, oficialii de la Bruxelles avertizand Romania ca in perioada 2013-2015 risca sa piarda sume importante daca nu pun o in aplicare, sustin sursele citate.
In acest sens premierul Emil Boc s-a intalnit luni cu parlamentarii pentru a le explica importanta demararii reformei. Potrivit surselor citate Boc le-ar fi spus acestora ca exista posibilitatea ca Executivul sa-si asume raspundere pe actul care va redesena harta administrativ teritoriala a Romaniei.
La finalul sedintei cu parlamentarii PDL, Emil Boc a declarat ca in cazul in care nu se realizeaza reforma in domeniul administrativ-teritorial, Romania isi diminueaza sansele de a mai accesa fonduri europene.
"Daca nu facem aceasta reforma a organizarii administratiei publice, Romania isi diminueaza sansele serios ca din 2013 sa mai aduca bani europeni, pentru ca in Europa banii se dau pentru absorbtia fondurilor pe componenta administrativa pe structuri apropiate de cele regionale, adica astazi ceea ce avem nu functioneaza pe interes national", a spus liderul PDL, citat de Agerpres.
Dispariţia judeţelor înseamnă automat şi dispariţia consiliilor judeţene, în timp ce prefecturile vor fi transferate la nivelul noilor structuri, ceea ce înseamnă sute de posturi din administraţie pierdute şi diminuarea influenţei actualilor şefi de consilii judeţene.
Voievodate sau superjudeţe?
Cât priveşte forma pe care o vor lua noile superjudeţe, decizia ar urma să fie luată în termen de o săptămână, în cadrul Coaliţiei, relateaza Gandul.
Două variante sunt discutate în interiorul PDL. Prima formulă vizează adoptarea modelului polonez de voievodate, structuri gigant care să înglobeze câte 3-4 milioane de locuitori şi a căror autorizate să fie exercitată direct asupra comunelor, oraşelor şi municipiilor. Cea de-a doua variantă presupune păstrarea judeţelor actuale în cadrul noilor regiuni conduse de prefecturi, astfel încât deciziile să fie luate la un nivel mai înalt, dar totodată să existe o zonă tampon de transfer al autorităţii.
Ce vrea UDMR
Cea mai mare problemă pe care o va avea Cabinetul Boc vină însă din rândul propriilor săi aliaţi. Având un proiect de lege adoptat de Senat, UDMR are deja o viziune asupra reorganizării administrative. Legea semnată de către toţi parlamentarii Uniunii şi care aşteaptă doar decizia Camerei Deputaţilor vizează împărţirea României în 16 regiuni, printre care judeţele Mureş, Harghita şi Covasna ar urma să fie reunite sub aceeaşi autoritate. Condiţie de bază, conform liderului deputaţilor UDMR, Mate-Andras Levente, care preciza luna trecută pentru gândul că reorganizarea administrativă trebuie să ţină cont de dorinţa Uniunii: "Insistăm pe varianta depusă de noi. Susţinem în continuare că Mureş, Harghita şi Covasna trebuie să fie o regiune, dar subliniez că nu este vorba de o împărţire în funcţie de componenţa etnică, ci de tradiţii şi de zone geografice".
Pedeliştii au găsit însă un punct de plecare pentru a contra doleanţa partenerilor de guvernare. Surse din partid au precizat pentru Gândul că în cadrul Coaliţiei va fi trasată drept condiţie crearea unui număr de minimum opt şi maximum 12 regiuni, sugerându-se că cele trei judeţe ar trebui să vină la pachet cu alte zone învecinate.
PNL, lăsat fără şefie de judeţe
Pe lângă problema fondurilor europene, transformarea judeţelor vizează şi un alt scop al PDL: slăbirea influenţei reprezentanţilor opoziţiei din teritoriu. Calculele făcute de către democrat-liberali arată că alăturarea a patru-cinci judeţe sub un singur for decizional va elimina PNL-ul de la şefia structurilor din teritoriu, liberalii deţinând în prezent preşedinţia a doar două consilii judeţene.
