Din cele 30 de persoane propuse iniţial pentru arestare (ulterior s-au mai formulat două propuneri de arestare preventivă), doar şapte inculpaţi au mai rămas în spatele gratiilor. Este vorba de Marcel Stănescu (20 de ani), Andrei Ionuţ Cârnăreasa (33 de ani), Galaţian Stănescu (34 de ani), Ionuţ Stănescu (22 de ani), Costel Adrian Gurzu (25 de ani), toţi din Salcea, Dumitru Mihai Cîmpanu (21 de ani), din Dumbrăveni, Nicuşor Luca (42 de ani), din Bucecea - Botoşani.
Recursul declarat de aceştia a fost respins ieri după-amiază de Curtea de Apel Suceava, soluţia fiind definitivă în ceea ce-i priveşte. Din acelaşi lot, alte cinci persoane au părăsit aseară arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Suceava. Împotriva celor cinci, respectiv Mariana Stănescu (34 de ani), din Salcea, Vasile Dan Spătaru (35 de ani), din municipiul Braşov, Eusebiu Adrian Catrinescu (27 de ani), din Darabani - Botoşani, Mihai Cătălin Chiriac (29 de ani), din municipiul Suceava şi Costinel Birău (45 de ani), din comuna Dumbrăveni, a fost instituită obligativitatea de a nu părăsi ţara.
Aceştia se alătură celor trei inculpaţi eliberaţi luni după-amiază, Viorel Morăraşu, Florin Munteanu şi Adrian Borosac, dar şi grupului de 15 persoane pentru care nici Tribunalul Suceava nu a considerat că este necesară luarea vreunei măsuri privative de libertate, printre acestea numărându-se şi patronul Florconstruct, Vasile Florea, dar şi cel al firmei Hidrotera, Cosmin Păstrăv.
Anchetatorii susţin că totul a demarat la începutul anului 2012, când Marcel Stănescu, Ciprian Stănescu, Mugurel Stănescu, Galaţian Stănescu, Mariana Stănescu, Costel Cristian Gurzu şi Ionuţ Andrei Cărnăreasa, toţi din Salcea, împreună cu Dumitru Mihai Cîmpanu, din Dumbrăveni, au constituit un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Lor li s-a alăturat şi un controversat afacerist din Bucecea-Botoşani, Luca Nicuşor, care prelua societăţi comerciale din judeţul Suceava şi din ţară şi numea diferite persoane drept asociaţi ori administratori.
Prin emiterea de facturi fiscale fictive, având ca beneficiari diverse firme din județele Suceava, Botoșani, Braşov, Dâmbovița, ș.a. bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu circa 9,8 milioane de euro.
Sursa: Monitorul de Suceava
