Contaminantii microbieni pot fi transmisi fie direct, prin contactul mainilor, fie indirect, prin intermediul unor obiecte. Caile de transmitere detin un rol important in ceea ce priveste sanatatea multor tari in curs de dezvoltare, unde frecventa infectiilor reprezinta un indice al igienei locale si nivelului sanitar deficitar.
In majoritatea tarilor dezvoltate, exista o credinta generala conform careia, purtarea alimentelor si a banilor din mana in mana contribuie la incidente publice de sanatate.
In ultimele doua decenii, datele si rezultatele studiilor indica transferul simultan al banilor de la o persoana la alta ca fiind un risc de raspandire a anumitor tipuri de bacterii si microbi.
Principalele bacterii transmise prin intermediul bancnotelor
Staphylococcus aureus: este o bacterie intalnita in mod normal pe piele si in mucoasele nazale ale persoanelor sanatoase si care poate cauza o serie de simptome, de la infectii minore ale pielii si abcese, pana la afectiuni cu potential fatal precum pneumonia, meningita, endocardita, Sindromul socului toxic sau septicemie.
Klebsiella pneumoniae: este o bacterie ce se gaseste de regula pe piele, in cavitatea bucala si in intestine si care poate cauza pneumonia bacteriana. Metoda cea mai comuna de transmitere a bacteriei este fecal-oral. Bacteria poate provoca bronhopneumonie, bronsita sau infectii ale tractului urinar.
Streptococ: bacterie ce se gaseste pe piele, in cavitatea bucala, intestine si tractul respirator superior si care poate cauza faringita streptococica, meningita, pneumonia bacteriana, enocardita, fasceita necrozanta.
Enterobacter: o specie de bacterie intalnita in tractul intestinal uman care poate cauza infectii oportuniste ale tractului urinar si a altor parti ale organismului, asociata uneori cu infectia tractului respirator.
Bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa): este o bacterie ce poate determina infectii ale tractului urinar, septicemie, pneumonie si alte afectiuni cu potential fatal. Bacilul este rareori o cauza de infectie la persoanele sanatoase, dar poate fi foarte periculos in cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis sau a celor care utilizeaza catetere sau aparate respiratoare.
Virusul A H1N1 se poate transmite prin intermediul banilor?
Pentru a reduce riscurile contactarii gripei porcine, Centrul de Control si Prevenire a Bolilor recomanda spalarea frecventa a mainilor si utilizarea de servetele in cazul stranutului.
O alta metoda de prevenire a imbolnavirii este evitarea, pe cat posibil, a manipularii bancnotelor!
Se pare ca hartia poate reprezenta o buna cale de transmitere a virusului, astfel incat, daca o bancnota a fost atinsa de o persoana purtatoare de virus, exista riscul de contaminare a urmatoarei persoane care intra in posesia respectivei bancnote.
In ciuda tututor controverselor ce au existat de-a lungul timpului cu privire la rolul banilor ca transmitatori de boli, studii recente demonstreaza ca virusurile gripale dezvolta o putere de adaptare si supravietuire atunci cand ajung pe bancnote sau hartii ce sunt purtate zilnic din mana in mana.
Cercetatorii au confirmat ca perioada de supravietuire a virusurilor gripale pe bancnote este de aproximativ o ora, suficient timp pentru a fi transmise.
In cadrul unui studiu desfasurat de Laboratorul Central de virusulogie din cadrul Spitalului Universitar din Geneva, cercetatorii au plasat pe franci, diferiti virusi gripali amestecati cu secretii nazale.
Rezultatele au fost neasteptate: protejate de mucusul uman, celulele virusului H3N2 au avut o durata de viata surprinzatoare, de 17 zile.
Virusul gripal A H1N1 a avut o perioada de viata de doar 10 zile.
Cu toate acestea, specialistii considera riscul extinderii virusului A H1N1 prin intermediul banilor ca fiind limitat, atat timp cat se respecta regulile de igiena de baza si se spala frecvent mainile.
Pentru ca un virus gripal sa se trasmita prin intermediul banilor de la o persoana la alta, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii:
- persoana infectata trebuie sa stranute sau sa tuseasca in palme apoi sa atinga imediat banii, lasand astfel ramasite ale mucusului pe bancnote;
- cea de-a doua persoana trebuie sa intre in posesia banilor cat timp virusul este inca activ;
- persoana care a intrat in posesia bancnotei purtatoare de virus trebui sa isi duca mana la gura/nas dupa ce a atins banii, pentru a face atfel transferul virusului in caile respiratorii.
Studii de prevalenta a germenilor
1.
Un grup de cercetatori din Washington a decis sa inceapa un studiu in urma caruia sa determine rezistenta bacteriilor pe bani, in functie de materialul utilizat in producerea acestora si tipurile de boli ce pot fi transmise.
Intr-o prima faza, s-a testat rezistenta bacteriilor pe monede, sticla si hartie:
- pe monedele confectionate din cupru, nichel si argint, bacilii difterici au rezistat doar 48 de ore;
- pe sticla si hartie - pana la finalizarea studiului - nu s-a inregistrat nici o schimbare in ciclul de viata al bacteriilor, ceea se semnifica faptul ca metalele au proprietati antiseptice distincte, spre deosebire de hartie, capabila sa poarte bacterii si boli perioade indelungate.
In faza a doua a studiului, au fost supuse analizei monede si bancnote selectate aleator din incinta unui magazin.
Au fost analizate separat monedele si bancnotele vechi, uzate si cu aspect murdar si cele noi, neuzate inca.
Rezultatul: banii vechi au fost descoperiti ca fiind purtatori a peste 135.000 de bacterii, printre care si stafilococi. Pe banii noi analizati, au fost descoperite doar 2250 de bacterii.
2.
O echipa de cercetatori din cadrul Wright-Patterson Air Force Base Medical Centre, Ohio, condusa de Peter Ender, a desfasurat in anul 2001 un studiu de prevalenta a germenilor pe banii de hartie.
Studiul a fost desfasurat pe o serie de bancnote obtinute de la un numar de persoane ce intentionau sa-ti achizitioneze alimente de la un magazin fast-food.
Rezultate:
- 7% dintre bancnotele colectionate prezentau urme de bacterii daunatoare, precum Staphylococcus aureus si Klebsiella pneumoniae, bacterii ce pot provoca afectiuni grave;
- 6% dintre bancnote prezentau germeni mai putini daunatori organismului uman, precum streptococcus, enterobacter si pseudomonas, care in cazuri rare sunt responsabili de afectiuni in randul persoanelor sanatoase, dar care pot fi periculoase pentru persoanelor cu sistem imunitar compromis.
- doar 6% dintre bancotele studiate au fost catalogate ca lipsite de germeni.
Conform echipei de cercetatori, majoritatea bacteriilor purtate de bancnote nu sunt amenintatoare pentru organismul uman, mare parte din ele regasindu-se si pe mainile fiecarui individ. Cu toate acestea, cercetatorii avertizeaza ca banii de hartie pot fi purtatori de afectiuni contagioase.
Cum putem reduce riscul contactarii de bacterii si microbi?
Specialistii recomanda evitarea pe cat posibil a utilizarii bancnotelor in perioadele cu risc crescut de extindere a virusului si optarea pentru credit-carduri.
Pentru cheltuielile reduse, se recomanda utilizarea monedelor, care, spre deosebire de bancnote, prezinta proprietati antiseptice.
In cazul persoanelor a caror ocupatie implica lucrul zilnic cu bancnote, se recomanda evitarea atingerii gurii, nasului sau ochilor fara spalarea in prealabil a mainilor.
Exista posibilitatea curatarii periodice a banilor?
Cu cativa ani in urma, in Japonia, au fost create ATM-uri care, pe langa functiile de baza, indeplineau si rolul de sterilizare a bancnotelor. Conform firmei producatoare - Hitachi-Omron Terminal Solutions - aceste ATM-uri au fost fabricate si utilizate strict pe teritoriul Japoniei, iar in momentul de fata fabricarea a fost intrerupta. Sfatul Medicului
