Un crestin, un musulman si un evreu vorbesc despre puterea religiilor proprii.
Crestinul:
− Stiu ca religia mea e cea adevarata, caci aveam o seceta teribila in tara si era sa mor impreuna cu familia, cind am facut rugaciuni si atunci s-a intimplat miracolul: in timp ce toata cimpia era sub soarele arzator, pe terenul nostru cadea o ploaie torentiala. Totul de jur imprejur ardea sub soare si pe terenul meu ploua. Din cauza asta, ne-am salvat familia mea si cu mine.
Musulmanul:
− Stiu ca religia mea e cea adevarata, caci eram in desert si m-a surprins o furtuna de nisip. Era sa murim eu si camila mea acoperiti de dune. Abia puteam respira cind s-a intimplat miracolul. Intregul desert era o furtuna de nisip, dar in jurul meu si al camilei mele a fost un calm total. Asa am ajuns pina la o oaza si ne-am salvat.
Evreul:
− Stiu ca religia mea e cea adevarata, caci ma plimbam in jurul casei mele intr-o simbata si am gasit un portmoneu pe jos, plin cu bani, dar fiind simbata nu puteam sa ma aplec sa-l iau. Atunci s-a intimplat miracolul: peste tot era simbata, dar in jurul meu s-a facut brusc vineri...