Ionel si Marioara erau amandoi pacienti intr-un spital de boli mintale. Intr-o zi, pe cand se plimbau pe langa piscina spitalului, Ionel a sarit brusc in apa, a inotat pana la fund si a ramas acolo. Marioara a sarit repede sa-l salveze. A inotat si ea pana la fund si l-a scos pe Ionel din apa. La auzul acestei fapte eroice, asistenta sefa a ordonat ca Marioara sa fie externata din spital, deoarece o considera acum stabila mintal. Asistenta s-a dus la Marioara sa-i dea vestea si i-a spus:
- Marioara, am o veste buna si una rea. Vestea buna este ca vei fi externata; din moment ce ai fost capabila sa reactionezi in mod rational la o criza si sa salvezi viata unui alt pacient, am ajuns la concluzia ca fapta ta dovedeste o deplina sanatate mintala. Vestea rea e ca Ionel, pacientul pe care l-ai salvat, s-a spanzurat cu cordonul de la halat in baie. Imi pare nespus de rau, dar a murit. La aceasta, Marioara raspunse:
- Nu s-a spanzurat. L-am pus eu acolo sa se usuce. Cand pot deci sa merg acasa?