Aflăm despre manifestările deloc plăcute ale vremii de la rubricile Meteo, de prin ziare, de pe internet. Nu la fel se întâmplă şi cu autorităţile locale sau judeţene care nu au nevoie de mass- media pentru a afla ce "surprize" le pregăteşte vremea. Există un întreg angrenaj de oameni, unii dintre ei chiar specialişti, care urmăresc şi comunică mai departe orice modificare meteorologică de natură a pune în pericol vieţi sau de a produce pagube.

Aceşti oameni sunt întruniţi în comitete pentru situaţii de urgenţă ai căror componenţi, cel puţin în teorie, ştiu să citească o informare meteo, să facă diferenţa între un cod galben şi unul roşu şi, tot cel puţin în teorie, ştiu foarte bine ce au de făcut.

Fenomenele meteorologice înregistrate în ultimele zile pe teritoriul judeţului Botoşani au stârnit interesul multor botoşăneni dar şi pasionaţilor de meteorologie, cu cunoştinţe vaste în domeniu. De departe, cel mai interesant fenoment a fost furtuna, denumită "tornadă", care a măturat satul Sinăuţi din comuna Mihăileni, producând pagube importante, în special locuitorilor satului.

Chiar dacă meteorologii de la Administraţia Naţională de Meteorologie nu au exclus iniţial varianta formării unui "vârtej" sau chiar a unei "tornade", ulterior s-a lămurit faptul că a fost vorba de o vijelie foarte puternică. De altfel, Administraţia Naţională de de Meteorologie emisese o informare de fenomene meteo imediate, cu potenţial periculos, dar, cum vremea este imprevizibilă, informarea a ajuns la Mihăileni după producerea vârtejului.

Ne explică viceprimarul Constantin Răileanu:
"Duminică noapte am primit email de la ISU, însă fenomenul a avut loc cu aproximativ jumătate de oră mai repede decât era anunţat. Nu a ajuns tardiv avertizarea, dar vremea este imprevizibilă. Potrivit normelor, noi trebuie să avertizăm cetăţenii asupra fenomenelor anunţate. Atunci fusese sărbătoare în comună, oamenii erau încă la horă în sat atunci când s-a întâmplat şi în cinci minute toată localitatea a fost cuprinsă de vijelie. Eu nu locuiesc în Sinăuţi, dar până pe la pra 23 am fost în zonă. Acum stăm bine, am adus un modul pentru familia care a rămas fără acoperiş la casă, am degajat imediat căile de acces şi ne-am mobilizat foarte repede",spune viceprimarul Răileanu.

Despre procedură

Atunci când meteorologii emit o informare de fenomene cu potenţial periculos, aceste notificări ajung la toţi factorii responsabili.

"Există o procedură clară: aceste atenţionări se transmit nu doar la mass-media ci la toate comitetele locale, la ISU, prefecturi, Consilii Judeţene, primării. Ce s-a întâmplat în judeţul dumneavoastră... Dacă nu a fost confirmată de Administraţia Naţională de Meteorologie, nu putem spune că a fost tornadă. De obicei, în situaţii convective severe, vântul este deosebit de puternic dar asta nu înseamnă că a fost tornadă.

În acea seară, ANM a emis o avertizare privind fenomene meteorologice severe iar această avertizare a ajuns absolut peste tot la nivelul întregului judeţ. Dacă au fost atenţionate doar câteva localităţi dintr-un judeţ, să spunem Suceava pentru că în acest moment avem o avertizare meteorologică cod galben de fenomene periculoase imediată pentru zona montană a judeţului Suceava, inclusiv localităţile Câmpulung şi Vatra Dornei. Această atenţionare de tip nowcasting ajunge în primul rând la toate primăriile din judeţul Suceava astfel încât oamenii să ia măsurile care se impun. ANM transmite aceste atenţionări prin email sau prin fax, absolut toate prefecturile şi primăriile, Consiliile judeţene, chiar dacă sunt atenţionate de exemplu localităţi din partea de nord a judeţului, sunt anunţate de ceea ce urmează", au declarat reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie pentru Ştiri.Botoşani.Ro, cu nota că la ora discuţiei cu oficialii ANM, judeţul Suceava era avertizat "imediat" cu privire la intensificări ale vântului ce puteau lua aspect de vijelie, grindină şi precipitaţii sub formă de aversă ce puteau cumula 25-30 de litri pe metrul pătrat.

Ce se întâmplă ulterior? Informările ajung la nivel local, la secretariatul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care, la rândul său, o transmite mai departe localităţilor în care urmează să se producă fenomenele meteo prognozate.
"Se retransmite către Primării, către toţi membrii Comitetului Judeţean din care fac parte implicit toate structurile şi instituţiile abilitate să intervină în situaţiile meteo prognozate, prin fax, prin email şi prin SMS. Confirmarea se primeşte automat. După o anumită perioadă, se face monitorizarea acelor zone asupra cărora sunt prognozate aceste fenomene. La Mihăileni a fost avertizare nowcasting", susţine Dorina Lupu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Un alt exemplu este noaptea de joi spre vineri, când, după ora 23, la nivelul judeţului Botoşani au fost semnalate intensificări ale vântului şi furtuni. Dacă la Botoşani nu au fost precipitaţii, la Dorohoi a plouat. În schimb, în ambele municipii, vântul s-a manifestat puternic, zgomotos, dislocând porţiuni de tencuială de pe faţadele blocurilor.
"La nivel local, informaţia ajunge la nivel judeţean, la Situaţiile de Urgenţă şi de acolo la primării pentru că acestea au o structură care trebuie să intervină, Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă. Informarea ajunge la preşedintele Comitetului Local, şi anume primarul, apoi viceprimar, secretar, şeful SVSU, inspectorul de protecţie civilă şi se discută despre averizare. În noaptea trecută s-a primit informare de intensificări ale vântului. Procedurile se respectă. Noi trăim sub riscul climatic şi nu pot fi ignorate avertizările meteorologice. Fiecare primar răspunde pentru ceea ce face, iar cei de la ISU transmit şi prin SMS avertizarea meteo", explică Sorin Curcă, şeful Centrului Operativ cu Activitate Temporară (COAT).

Semnificaţia codurilor meteorologice şi hidrologice

Potrivit normelor, atenţionările şi avertizările meteorologice constau într-un mesaj de tip text, însoţit de o hartă la nivel naţional, cu menţionarea regiunilor/judeţelor ce urmează să fie posibil afectate, cu precizarea intensităţii fenomenului pentru fiecare regiune/judeţ, precum şi a intervalului de prognoză.

Fiecare judeţ va fi colorat în verde, galben, portocaliu sau roşu, după nivelul de avertizare necesar. Actualizarea culorilor se va face zilnic, în funcţie de durata şi de severitatea fenomenului meteorologic semnalat.

Fenomenele meteorologice ce intră sub incidenţa acestor coduri sunt:
a) vânt puternic (cu intensificări);
b) ploi importante cantitativ;
c) ninsori abundente şi polei;
d) descărcări electrice frecvente;
e) caniculă (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade C);
f) ger (valori de temperatură sub -10 grade C).

- Codul verde nu indică nici o precauţie particulară pentru perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasă sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice periculoase ce pot perturba diverse activităţi.
- Codul galben se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi , dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare.
- Codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare.
-Codul roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.

Codul galben este similar unei atenţionări meteorologice. Codul portocaliu şi codul roşu vor fi similare unei avertizări meteorologice, iar buletinele meteorologice emise de două ori pe zi (dimineaţa şi la prânz) explicitează fenomenele atmosferice de la codurile portocaliu şi roşu, precizând evoluţia fenomenelor specificate, acoperirea spaţială a acestora, intensitatea şi durata lor.

Avertizarea hidrologică se emite atunci când se prevede posibilitatea depăşirii cotelor de apărare sau posibilitatea producerii altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice.
Alerta hidrologică se emite atunci când se prevede depăşirea iminentă a cotelor de apărare şi/sau producerea altor fenomene hidrologice periculoase (scurgeri importante pe versanţi, torenţi, văi nepermanente, pâraie), pe baza prognozelor meteorologice şi a stării râurilor.

Pentru marcarea intensităţii fenomenului de producere de viituri corespunzător unui areal sau unui sector de râu se folosesc următoarele coduri de culori:
a) Cod galben: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, neconducând la pagube semnificative, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii - situaţie de atenţie (cod galben - depăşirea cotelor de atenţie);
b) Cod portocaliu: risc de viituri generatoare de revărsări importante, susceptibile de a avea impact semnificativ asupra vieţii colectivităţilor şi siguranţei bunurilor şi persoanelor – situaţie de inundaţie (cod portocaliu- depăşirea cotelor de inundaţie);
c) Cod roşu: risc de viituri majore. Ameninţare directă şi generalizată asupra siguranţei persoanelor şi bunurilor – situaţie de pericol (cod roşu - depăşirea cotelor de pericol).