Chiar dacă sunt sută la sută naturale ÅŸi sunt mai ieftine decât pastilele fabricate de oamenii de ÅŸtiinţă în laboratoare, ÅŸi plantele sunt tot un fel de medicamente. Ele tratează anumite boli cu condiÅ£ia să fie administrate în concentraÅ£ia corectă ÅŸi pe o anumită perioadă de timp.

Sunătoarea
Unele plante de leac cum este, de exemplu, sunătoarea, au mai mult succes chiar decât medicamentele prescrise de medici. Însă puÅ£ini sunt cei care ÅŸtiu că sunătoarea nu se foloseÅŸte în combinaÅ£ie cu tratamentul medicamentos în cazul depresiilor sau al bolilor cardiovasculare, deoarece poate duce la agravarea acestor afecÅ£iuni. În plus, femeile care iau anticoncepÅ£ionale orale trebuie să ÅŸtie că sunătoarea scade efectul acestora. Principalul efect secundar al ceaiului de sunătoare este sensibilitatea la lumina solară pe toată durata tratamentului. Însă mai pot apărea, de asemenea, tulburări gastrointestinale, reacÅ£ii alergice, oboseală, stare de ameÅ£eală ÅŸi confuzie, senzaÅ£ia de gură uscată.

Levănţica
Recomandate mai ales pentru efectele de combatere a stresului, de ameliorare a calităţii somnului ÅŸi de tratare a tulburărilor de circulaÅ£ie sanguină, sulfina ÅŸi levănÅ£ica se situează ÅŸi ele printre plantele cu efecte adverse demne de luat în seamă. Aceste plante trebuie evitate de persoanele cu probleme de coagulare sau de cele care iau medicamente anticoagulante, deoarece printre proprietăţile sulfinei ÅŸi ale levănÅ£icii este ÅŸi aceea de fluidizare a sângelui.

Păducelul
Este o plantă cu utilizări multiple, dar e benefică mai ales pentru tratarea tahicardiei, a palpitaÅ£iilor sau a tulburărilor de ritm cardiac ÅŸi pentru reducerea nivelului colesterolului "rău" din sânge. Atât timp cât este utilizat conform recomandărilor specialiÅŸtilor, păducelul nu are niciun efect secundar. Însă atunci când ceaiul este prea concentrat (mai mult de două linguriÅ£e la o cană cu apă) sau dacă bei mai mult de trei căni pe zi, mai ales la începutul tratamentului, pot apărea palpitaÅ£ii, deoarece păducelul acÅ£ionează prin dilatarea arterelor coronare, care asigură vascularizarea inimii.  

Creţuşca
Infuziile de creţuşcă au indicaţii pentru tratarea durerilor intense de cap, a răcelilor şi a durerilor cauzate de reumatism. Creţuşca are, de asemenea, un puternic efect diuretic şi antiinflamator. Printre efectele adverse ale acestei plante se numără scăderea bruscă a tensiunii arteriale, de aceea nu se recomandă administrarea ei pe perioade lungi de timp. Ar trebui să o evite persoanele care suferă de ulcer sau de arsuri la stomac.

Plante care se iau cu precauţie:

Limba mielului – în cantităţi mari, este periculoasă. Poate afecta ficatul ÅŸi poate duce la instalarea cancerului.
Podbalul – poate duce la formarea tumorilor canceroase.
Tătăneasa – dacă este utilizată pe cale internă, poate fi toxică pentru ficat, dar nu ÅŸi în utilizarea externă.
Busuiocul cerbilor – în cantităţi mari, poate provoca apariÅ£ia convulsiilor ÅŸi trebuie evitat cu stricteÅ£e de femeile însărcinate, deoarece poate duce la naÅŸterea prematură. Ienupărul – de evitat folosirea de către femeile însărcinate ÅŸi de cele cu insuficienţă renală.
Lemnul dulce – în cantităţi mari poate duce la retenÅ£ie de apă ÅŸi la instalarea hipertenisiunii arteriale.

Plante toxice: arnica, brânduÅŸa de toamnă, cetina de negi, cânepa codrului, cucuta, feriga, lăcrămioara, ciumăfaia, mătrăguna, măturicea, măselariÅ£a, nemÅ£iÅŸorii de câmp, piperul lupului, ruta, vâscul

De evitat în sarcină: uleiul de busuioc, cruciuliÅ£a, limba mielului, mărul lupului, pelinul, podofilul, tătăneasa, tuia, aloe vera (intern), angelica, arnica, coada-ÅŸoricelului, cruÅŸinul, dracila, eucaliptul, isopul, lemnul dulce, levănÅ£ica, anasonul, ardeiul iute, cimbrul, obligeana, seminÅ£ele de pătrunjel, rostopasca, rozmarinul, salvia, uleiul de scorÅ£iÅŸoară, urzica, zmeurul, valeriana. Sursa: adevărul.ro