Regiunea Moldovei nu trebuie să fie nici zonă de sacrificiu, nici spațiu consumabil într-un eventual teatru de operațiuni. Zona Moldovei este granița estică a NATO și a Uniunii Europene, locuită de cetățeni români care merită același nivel de protecție ca oricare altă regiune a țării.
Moldova, flanc estic NATO, este o regiune ignorată și vulnerabilizată.
Un apel public a fost făcut zilele trecute către Președinția României, Guvernul României, Parlamentul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)
Cât de vulnerabilă este Moldova în fața unui conflict armat dinspre est din perspectiva (lipsei) infrastructurii? Nu cumva construim prin A7 doar un coridor de evacuare?, se întreabă Adrian Covăsnianu într-un articol în Ziarul de Iași.
Adrian Covăsnianu este expert în infrastructură mare, mobilitate urbană și planificare teritorială, membru fondator al asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor:
I. CE AM SEMNALAT
Am documentat o realitate incomodă: regiunea Moldovei - granița estică a NATO și a Uniunii Europene - este infrastructural descoperită într-un moment în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei a transformat Europa de Est într-un teatru de risc real.
Cifrele vorbesc singure:
Autostrada A7 avansează în 2026, dar după 19 ani de apartenență la UE Autostrada Unirii/A8 are zero km pe teren
Poduri neconforme pe DN 24 (Cozmești) și DN 25A (Lungoci), cu limitări de gabarit incompatibile cu mobilitatea militară
Licitația pentru podul de la Cozmești blocată din 2022, deși constructorul este desemnat
Nicio structură NATO pe teritoriul Moldovei - toate bazele aliate fiind concentrate în Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Transilvania și Crișana
Țările baltice investesc în autostrăzi cu dublă utilizare civil-militară și construiesc bariere fizice la frontieră. Moldova (apuseană) nu are nici măcar un pod funcțional la gabarit corespunzător sau o cale ferată modernizată pentru mobilitate militară.
II. CE A CONFIRMAT UN MINISTRU AL STATULUI ROMÂN
Dacă articolul nostru ridica o întrebare - suntem pregătiți? - un înalt demnitar al statului român a oferit, involuntar, un răspuns public cu consecințe strategice grave.
Declarând deschis că „pentru a ajunge în România, un atac trebuie să treacă deasupra Turciei, unde există radare de interceptare” și că „există situații în care nu pleacă dinspre Iran, ci este folosit un proxy - Rusia - și pentru fiecare dintre aceste scenarii există culoar separat de acțiune”, ministrul a realizat, în spațiul public, o cartografiere a vulnerabilităților defensive ale României. Moldova, o țintă pe hartă!
Această declarație:
a) Identifică public vectorii de atac și culoarele de răspuns - informații cu valoare operațională pentru orice actor ostil care monitorizează discursul oficial românesc
b) Confirmă indirect că flancul estic terestru nu are un culoar dedicat de acțiune - sistemul de apărare descris este ancorat exclusiv în sud și sud-est (Turcia, Marea Neagră, Dobrogea)
c) Normalizează vulnerabilitatea în loc să o conteste - publicul înțelege că există „scenarii acoperite”, fără să realizeze că Moldova nu se numără printre ele
O declarație de ministru nu este o analiză tehnică, academică. Este un mesaj recepționat de aliați, adversari și populație deopotrivă. Și acest mesaj spune, fără să vrea: Moldova (apuseană) este descoperită.
III. CE CEREM (ca societate civilă)
Nu cerem panică. Cerem responsabilitate, coerență strategică și acțiune concretă, respectiv:
1. Declararea Regiunii Moldovei ca zonă de interes strategic național - propunere formală în CSAT, cu implicații directe în planificarea apărării și în accesarea de fonduri europene și NATO dedicate infrastructurii duale atât rutiere cât și feroviare
2. Prezență Avansată Consolidată (Enhanced Forward Presence) în Nord-Estul României - integrarea Moldovei în arhitectura de apărare activă a flancului estic NATO, nu ca spațiu de sacrificiu, ci ca zonă de descurajare credibilă
3. Autostrada Unirii (A8, Ungheni–Iași–Tg. Mureș) - obiectiv de securitate națională, inclus în Strategia Națională de Apărare și în Cadrul Financiar Multianual 2028 - 2034
4. Modernizarea căilor ferate Roman - Pașcani - Iași - Ungheni și Ploiești-Bacău-Suceava - conexiuni esențiale pentru mobilitatea aliată pe coridorul estic, cu documentație tehnică existentă și fără finanțare identificată prin Cadrul Financiar Multianual 2028 - 2034
5. Electrificarea căii ferate Iași-Bârlad-Tecuci - infrastructură cu rol strategic dual critic: Garnizoana Bârlad găzduiește unități active de artilerie și rachete cu participare în exerciții NATO. O linie neelectrificată între Iași și Bârlad înseamnă că transferul rapid de tehnică militară grea pe axa nord-sud a Moldovei depinde exclusiv de tracțiunea diesel - o vulnerabilitate logistică gravă în orice scenariu de mobilizare rapidă. Cadrul Financiar Multianual 2028 - 2034 și Fondul pentru Modernizare 2021-2030 pot oferi finanțarea necesară investiției.
6. Deblocarea imediată a podului de la Cozmești - un pod blocat din 2022, cu constructor desemnat, în proximitatea vagă a unei eventuale frontieri, nu este o întârziere administrativă. Este un simptom al abandonului investițional
7. Revizuirea (culturii) comunicării publice pe teme de securitate - declarațiile demnitarilor pe subiecte sensibile de apărare trebuie să respecte principiul ambiguității strategice. Transparența democratică nu echivalează cu expunerea publică a vulnerabilităților strategice.
IV. CONCLUZIE
Regiunea Moldovei nu trebuie să fie nici zonă de sacrificiu, nici spațiu consumabil într-un eventual teatru de operațiuni. Zona noastră este granița estică a NATO și a Uniunii Europene, locuită de cetățeni români care merită același nivel de protecție ca oricare altă regiune a țării.
Țările baltice au înțeles că infrastructura de pace este infrastructura de apărare. România trebuie să înțeleagă același lucru înainte ca prețul ignoranței să devină inacceptabil.
În concluzie, „Investiți în timp de pace pentru a nu plăti mai scump în timp de conflict.”