Astazi, crestinii ortodocsi sarbatoresc Ajunul Bobotezei, zi premergatoare marelui praznic al Botezului Domnului Iisus Hristos.

Totodata, aceasta reprezinta si Ziua in care Biserica a randuit sa fie post. Slujitorii Bisericii obisnuiesc sa stropeasca apa sfintita si sa binecuvanteze pe toti cei ai casei si lucrurile pe care acestia le folosesc, cat si curtile lor.

Vizitarea credinciosilor de catre preot trebuie inteleasa ca un act liturgic, dar si ca un bun mod de cunoastere a credinciosilor din parohie, cu bucuriile sau necazurile lor, iar, dupa caz, ajutorarea lor.

Tot acum se face si o scurta invatatura religioasa in adevarurile de credinta si morala ale religiei noastre crestine la fiecare crestin din familiile vizitate. Astfel, se urmeaza si invatatura Domnului nostru Iisus Hristos de a face actiuni misionare pe care Biserica le practica mereu.

Numarul diferitelor practici si traditii este foarte mare, ele deosebindu-se de la o zona la alta a tarii. Astfel, se credea ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre Ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, din acea familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.