Din toamnă ar trebui să apară Codul insolvenţei care va armoniza legislaţia locală cu cea europeană, după cum a declarat pentru EVZ Arin Stănescu, unul dintre specialiştii care lucrează la redactarea documentului. Una din cele mai importante prevederi noi este impunerea unui prag, de 90.000 de lei, dincolo de care un creditor poate cere insolvenţa datornicului. În prezent, nu există o limită în acest sens.
"În felul acesta, dispare un instrument important pe care companiile îl au la îndemână. Sunt firme mici care nu au nici măcar cifre de afaceri de 90.000 de lei, darmite datorii de 90.000 de lei la alte companii. Nici în celelalte ţări nu se impune un prag", a spus pentru EVZ un specialist în insolvenţă. Firmele care au însă datorii la o altă companie de peste 90.000 de lei vor putea cere insolvenţa creditorilor la 30 de zile de la termenul final de plată, şi nu după 90 de zile, ca în prezent.
Falsă alarmă: vinovaţii nu răspund cu averea
Stănescu a infirmat informaţiile din presă potrivit cărora administratorii sau alte persoane responsabile de insolvenţa firmei vor răspunde cu averea proprie. "Nu există în cod nicio prevedere în acest sens. Doar dacă sunt daţi în judecată pentru că sunt vinovaţi şi se dovedeşte că au prejudiciat compania, se poate stabili că trebuie să returneze prejudiciul. Asta se întâmplă şi în momentul de faţă", a explicat specialistul. Potrivit prevederilor actuale, actele frauduloase încheiate de firma insolventă în dauna creditorilor în urmă cu maxim trei ani, pot fi anulate. Prin noul proiect, răstimpul este însă redus la doi ani.
Puţine redresări
În perioada de criză, zeci de mii de companii au intrat în insolvenţă. În primele cinci luni din 2013, 12.000 de companii au deschis această procedură, similar cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Firma intrată în insolvenţă poate urma fie o perioadă de redresare, fie să intre în faliment. "Doar 6-7% dintre companiile aflate în insolvenţă au reuşit să se restructureze, dar asta nu neapărat din rea-voinţă, ci pentru că afacerile merg prost", a spus Arin Stănescu. Acesta a explicat că, deşi exporturile au crescut şi multe afaceri au reuşit să-şi revină, firmele din domeniul comercial şi cele din sectorul imobiliar continuă să fie afectate. Din aceste zone provine şi cea mai mare pondere a companiilor insolvente.
evz.ro
