Un proiect de lege adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, prevede că instanța poate impune, pe lângă măsurile de protecție, ca agresorii să aibă parte de consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară ori involuntară. De asemenea, nu se vor mai putea angaja în şcoli, spitale, centre de îngrijire sau centre de educaţie fizică şi sport, publice sau private.
Propunerea de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 cu scopul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi a Legii nr. 26/2024 cu privire la ordinul de protecţie.
Ce reglementări sunt vizate
Sunt vizate o serie de reglementări. Se introduce obligaţia expresă pentru autorităţile administraţiei publice locale de a contacta victima în decurs de 3 zile de la emiterea ordinului de protecţie şi cu cel puţin 14 zile anterior expirării ordinului, astfel încât să o informeze cu privire la dreptul de a solicita prelungirea acestuia, scrie DcNews.
Pe lângă măsurile de protecţie, se introduce, totodată obligaţia instanţei de a dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, internare voluntară/nevoluntară. În situația în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa va putea dispune, cu acordul acestuia, integrarea într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
De asemenea, se introduce obligaţia pentru agresor de a da informaţii organului de poliţie o dată pe lună cu privire la efectuarea şedinţelor de consiliere psihologică şi/sau psihoterapie, se introduce sancţionarea agresorului pentru nerespectarea măsurii de a urma consiliere psihologică şi/sau psihoterapie, respectiv de a da informaţii organului de poliţie despre efectuarea acestor şedinţe. Se propune ca în cazul emiterii unui nou ordin de protecţie contra unui agresor deja sancţionat anterior (mai exact în ultimii 5 ani), instanţa să poată decide o durată de până la 24 de luni.
Unde poate solicita victima emiterea ordinului de protecție
Se mai propune ca victima să poată solicita emiterea ordinului de protecţie fie la instanţa de pe raza domiciliului său, fie la instanţa din circumscripţia în care au fost săvârşite faptele de violenţă şi totodată se propune introducerea obligativităţii comunicării deciziei de emitere a ordinului de protecţie în termen de maxim 5 ore de la emitere şi către autorităţile administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul protecţiei victimelor.
Conform unui amendament, pe lângă oricare dintre măsurile dispuse, instanţa dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după situație, poate recomanda internarea voluntară ori poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Ce se întâmplă dacă agresorul este consumator de alcool sau droguri
În situația în care agresorul este consumator de alcool şi/sau substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea sa într-un program de consiliere, tratament, dezintoxicare, dezalcoolizare ori asistenţă de specialitate, conform legii. În cazul consumului de substanţe psihoactive se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioar, notează Agerpres.
Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect.
Agresorii sexuali nu se mai pot angaja în şcoli, spitale sau centre de educaţie fizică şi sport
De asemenea, plenul Camerei a adoptat, miercuri, un proiect de lege potrivit căruia agresorii înscrişi în Registrul naţional al persoanelor care au comis infracţiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane ori asupra minorilor nu se vor mai putea angaja în şcoli, spitale, centre de îngrijire sau centre de educaţie fizică şi sport, publice sau private.
"Persoanelor înscrise în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor le este interzis să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu entităţile publice sau private din sistemul de învăţământ, sănătate, protecţie socială, educaţie fizică şi sport, precum şi cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. În acest sens, aceste instituţii şi entităţi publice şi private au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală", conform unui proiect de lege.
Proiectul a fost adoptat şi de Senat iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.