Lansam atunci, pe 10 aprilie 2011, o provocare pentru botosanenii – de acasa sau de departe – care credeau ca orasul in care traiesc isi poate recapata renumele care il situa, in secolul XIX, in elita oraselor Romaniei, nu numai sub aspect cultural, ci mai ales economic si industrial. Profesori, economisti, oameni de cultura sau simpli participanti la viata comunitatii, studenti, elevi sau botosaneni de pe alte meleaguri ne-au trimis ideile lor, viziunea asupra orasului in prezent si a Botosanilor de peste… 10 ani.
"Care credeti ca sunt sansele pe care pot miza autoritatile pentru a relansa economic orasul? Exista solutii logistice si tehnice pentru dezmortirea domeniului turistic? Avem potential si saracia ne impiedica sa luam deciziile corecte? Intrebarea cu care va provocam: Care este Botosaniul in care vreau sa traiesc?", era provocarea noastră.
Astăzi, după mai bine de 4 ani, ne întoarcem la scrierile cititorilor noÅŸtri ÅŸi vă propunem un popas al zilei: credeÅ£i că s-a schimbat ceva? Dacă da, ce mai avem de făcut? Dacă nu, care este soluÅ£ia pentru a determina o altă abordare asupra a ceea ce trebuie făcut?
Reluăm, în acest sens, unul dintre primele texte primite în cadrul campaniei, cu menÅ£iunea că vom reveni cu punctele de vedere ale cititorilor noÅŸtri exprimate în urmă cu patru ani:
Botosaniul, un oras prins intre doua lumi!
Botosaniul este un oras prins intre doua lumi, aranjat ca o dama de curte cu adevarate bijuterii arhitectonice si pe alocuri presarat cu blocuri comuniste, reci si strazi decopertate.
Un oraÅŸ este produsul viu al mâinii ÅŸi minÅ£ii umane, reflectând istoria omului, zbaterea lui pentru libertate, creativitate, genialitate - ÅŸi egoismul ÅŸi erorile sale, spunea Charles Abrams.
Botosaniul este un oras prins intre doua lumi, aranjat ca o dama de curte cu adevarate bijuterii arhitectonice si pe alocuri presarat cu blocuri comuniste, reci si strazi decopertate.
Orasul trebuie sa se reinventeze, sa faca fata unor solicitari contemporane, prin dezvoltarea sau schimbarea radicala a rezolvarilor sale de astazi. Înainte de toate, oraÅŸul este suma locuitorilor săi.
Orasul are nevoie de OAMENI pentru a putea exista, Botosaniul in care as vrea sa traiesc ar avea mai multe chipuri zambitoare, cu o viaÅ£a culturală diversă, care să se adreseze tuturor varstelor, dar mai ales să suscite interesul tinerilor. Pentru aceasta, trebuie ca arta să iasă în strada ÅŸi să invite la participare ÅŸi interacÅ£iune, prin mecanisme specifice: happening-uri, concerte, performance arts, întreceri artistice si sportive etc.
Municipalitatea oraÅŸului ideal încurajează ÅŸi sprijină activ asemenea manifestări care aduc un plus de imagine ÅŸi de interes asupra urbei.
As dori ca-n Botosaniul de maine orice spatiu verde existent sa fie folosit si sa se creeze noi zone vegetale. Parcurile existente sa fie imbogatite si modernizate ca organizare, un pas important fiind eliminarea restricÅ£iei de călcare a gazonului, ceea ce va antrena utilizarea întregii suprafeÅ£e a parcului, nu doar a aleilor asfaltate.
As dori sa nu-mi vina sa musc din volan ori de cate ori merg prin zona industriala sau Primaverii, sa nu locuiesc intr-un vesnic oras santier fara termen de finalizare. Sa nu mi se ridice masina ca la vanatoare, de ce s-a dezumanizat totul? Bogatia salasluieste în adevarate "enclave ale bunastarii" iar saracia este disipata in "slum-uri" (ghetouri) dependente de paradisul economiei subterane.
Port in suflet speranta unei schimbari, a unui Botosani cu aqua park si zona de agrement turistic ÅŸi sportiv de la CorniÅŸa cu terenuri de fotbal ÅŸi de tenis, piscine în aer liber ÅŸi acoperite, piste de carting ÅŸi partie, zone comerciale ÅŸi restaurante. (Andrei Hurduc)
