În plus, există riscul ca piaţa locală să fie invadă de roşii de import, fără gust şi culoare, care stau şi câteva luni prin depozite. Ca să-şi poată vinde produsele, ţăranii ar trebui să-şi certifice seminţele tradiţionale, transmise de sute de ani din generaţie în generaţie. Un lucru aproape imposibil, dacă ne gândim că înregistrarea unui singur soi în Catalogul Oficial costă peste 12.000 de euro.
"În zonele de deal, fiecare familie are 4-5 seminţe transmise de generaţii întregi. De unde să aibă oamenii atâţia bani să le înregistreze", se întreabă Nicolae Lalu, un mic producător de seminţe tradiţionale, membru al asociaţiei Eco – Ruralis, care promovează agricultura tradiţională. Lalu nici nu vrea să se gândească cât l-ar costa pe el, de exemplu, să înregistreze cele 45 de soiuri de roşii pe care le multiplică anual, 24 de soiuri de fasole şi 12 soiuri de ardei.
Ce soiuri vor dispărea de pe piaţa locală
Interzicerea la vânzare a seminţelor "necatalogate sau neomologate", cum le spune Lalu ar putea să ducă la dispariţia de pe piaţă a unor soiuri cunoscute cum ar fi roşiile "Inimă de bou", roşiile sârbeşti sau varza de Buzău, a ardeiului kapia tradiţional în două muchii sau a iutelui bucureştean. Nici măcar gogoşarul, un "cultivar" specific României, nu este cert ce şanse de supravieţuire mai Iar lista nu se opreşte aici. Pe de altă parte, nu se ştie nici ce se va întâmpla cu Banca de Gene de la Suceva, care deţine o colecţie impresionantă de seminţe tradiţionale. O astfel de bancă are şi asociaţia Eco-Ruralis care distribuie celor interesaţi seminţe de dovleac, mărar, castraveţi sau roşii.
Poziţia UE
Oficialii de la Bruxelles consideră că "seminţele vechi, rare sau tradiţionale nu prezintă suficientă puritate a materialului genetic, calitate şi siguranţă pentru consumatori", motiv pentru care trebuie să se conformeze cerinţelor industriei biotehnologice. Producătorii nici nu vor să audă de proiect şi suspectează "oarece" interese ale unor companii, scrie agrointel.ro.
