Procese de retrocedări! Românii pot cere înapoi suprafețe de pământ pe care le-au pierdut în urmă cu mult timp. O serie de acțiuni juridice inedite (ca iniţiative civice, nu de stat) urmează să fie lansate din România sub forma unor procese de retrocedări pentru proprietățile care le-au aparținut românilor în Bucovina de Nord, în Maramureșul istoric și în Sudul Basarabiei!

Aceste teritorii care au aparținut României sunt acum în componența Ucrainei, dar România a recunoscut inviolabilitatea granițelor cu Ucraina, renunțând pe vremea președintelui Emil Constantinescu la orice pretenții teritoriale prin Tratatul cu Ucraina din 1997. Prin acest tratat, România recunoaştea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii româneşti integrate anterior în fosta Uniune Sovietică.

Trei ţări pornesc solicitările

Ucraina se va confrunta în continuare cu o serie de procese de retrocedare care pot atinge valori impresionante, dacă ne gândim că vor veni din direcția unor solicitanți persoane fizice din trei țări diferite, adică România, Ungaria și Polonia, care au trăit pe zone întinse pe teritoriul actual al statului ucrainean. Aceste demersuri au fost începute deja în Polonia care are o comunitate puternică provenind sau având legături cu provincii istorice din Ucraina care au aparținut Poloniei (precum Galiția).

De asemenea, procese similare vor fi lansate din Ungaria, care ține o legătură strânsă cu regiunea Transcarpatia unde trăiește o importantă comunitate maghiară.

Cât despre România, proprietățile care vor fi solicitate prin procese vor fi din zonele istorice care au aparținut la un moment dat României înainte de cel de-al doilea război mondial.
 
Procesele sunt iniţiative civice, nu de stat

Aceste procese sunt însă inițiative civice și nu aparțin statelor amintite, care au semnat toate tratate cu Ucraina de recunoaștere a granițelor – lucru de care a fost condiționată intrarea lor în UE și în NATO. Ele vor fi desfășurate de către ONG-uri, iar procesele se vor judeca, inevitabil, în Ucraina, care va fi supusă unei presiuni în acest sens.

Rămâne de văzut dacă România, care a aplicat principiul "restitutio in integrum", va avea succes atunci când cetățenii români ai căror înaintași au avut proprietăți pe teritoriul actual al Ucrainei vor solicita și ei – pe baza legislației europene în care proprietatea este inalienabilă – retrocedarea bunurilor care au aparținut familiilor românești și care sunt considerabile.
Reamintim că exact acum o săptămână Adunarea Românilor din Bucovina s-a adresat preşedintelui Petro Poroşenko, solicitând ca teritoriul Regiunii Cernăuţi, în care locuieşte şi minoritatea română, să primească autonomie teritorială. Motivul ar fi că drepturile românilor şi a altor minorităţi din Ucraina sunt încălcate permanent, iar autonomia va permite edificarea unor mecanisme de apărare.

Și această organizaţie a anunțat că se va adresa UE şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru a atrage atenţia faţă de problema apărării minorităţii românești din Ucraina.
Mai mult pe adevarulfinanciar.ro...