După tăierea salariilor bugetarilor în 2010, a fost modificată legea salarizării bugetare. IntenÅ£ia a fost de a elimina inechitatea. Existau salarii disproporÅ£ionate faţă de îndatoririle de serviciu, mai mari decât ale superiorilor ierarhici sau ale altor angajaÅ£i cu aceeaÅŸi fişă de post ÅŸi aceleaÅŸi competenÅ£e. Salarizarea haotică, de-a lungul anilor, a fost cauzată de aprobarea a zeci de acte normative pentru fiecare sector, în funcÅ£ie de negocierile ad-hoc cu sindicatele. Astfel, au apărut tot felul de sporuri, prime, premii ÅŸi încadrări care au dus la o salarizare neunitară ÅŸi discriminatorie.
Legea salarizării trebuia să repună în echilibru remunerarea angajaÅ£ilor la stat. Cu toate acestea, ÅŸi la ora actuală, există discrepanÅ£e inexplicabile.
De exemplu, în Ministerul FinanÅ£elor, potrivit datelor publicate pe site-ul propriu, în martie, ministrul a avut un salariu de 4.853 lei, iar secretarii de stat între 4.640 ÅŸi 4.696 lei. Consilierii personali au primit până la 5.809 lei. Similar, au fost salarizaÅ£i ÅŸi directorii de cabinet.
Dintre funcÅ£ionarii publici, cele mai mare salarii le-au avut secretarul general al ministerului, de 8.407 lei, dar ÅŸi directorii generali care au încasat între 7.200 ÅŸi 9.400 lei.
Din cei 1.261 de angajaÅ£i ai ministerului, 26% au salarii mai mari decât ministrul, adică peste 5.000 lei. Salarii mai mici de 2.000 lei primesc doar referenÅ£ii, adică angajaÅ£ii fără specializare ÅŸi fără studii superioare, ÅŸi muncitorii necalificaÅ£i.
DeÅŸi a fost impusă ca regulă, publicarea datelor privind veniturile nete salariale de către instituÅ£iile publice nu este respectată. În prezent,ministerele, cu câteva excepÅ£ii, afiÅŸează date valabile pentru 2013, scrie Capital.ro.
