Acum pensionar, Florian Cormoş a condus în urmă cu mai bine de jumătate de secol lagărul Columbia de la Cernavodă, instituind un regim de teroare care i-a speriat până şi pe comunişti care, în urma unei anchete, l-au condamnat la moarte. Pedeapsa sa a fost transformată în muncă silnică pe viaţă, Cormoş fiind însă amnistiat după patru ani. La Columbia, au murit în doar patru luni 115 deţinuţi politici, însă Cormoş nu are nicio remuşcare nici măcar acum.

Gândul, în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), prezintă astăzi profilul complet al celui de al treilea torţionar comunist identificat de autorităţi. Florian Cormoş a condus, începând cu decembrie 1952, pentru patru luni, lagărul Columbia de la Cernavovă, perioadă în care aici au murit cel puţin 115 deţinuţi politici. Regimul de teroare impus de Cormoş la Canal a atras până şi atenţia comuniştilor care în urma anchetei l-au condamnat la moarte, pentru ca ulterior pedeapsa să-i fie transformată în muncă silnică pe viaţă. După patru ani de închisoare însă, el a fost eliberat intervenind amnistia. IICCMER a depus o plângere penală la Parchet pe numele lui Florian Cormoş.

Cormoş nu are nicio remuşcare pentru tratamentul inuman la care i-a supus pe deţinuţii politici. Susţine că ancheta din timpul regimului comunist, în urma căreia a fost condamnat la moarte, a fost o înscenare. Cât priveşte bătăile crunte administrate deţinuţilor, Cormoş un răspuns incredibil: "Că am dat o palmă la deţinuţi, da` i-am omorât?".

Am ajuns acasă la fostul comandant Florian Cormoş în decembrie 2013. Fostul şef al lagărului de muncă de la Cernavodă locuieşte în Oradea, pe o stradă liniştită. Are un apartament de trei camere pe care îl împarte cu fiica lui. Ajunşi în faţa blocului, am sunat la interfon. Nu a răspuns nimeni. În schimb, o vecină a comandantului ne-a observat. După ce s-a lămurit că îl căutăm pe "domnul Cormoş", vecina l-a sunat să-l avertizeze. Am ajuns în faţa uşii sale şi l-am convins să ne povestească versiunea sa în faţa camerei de filmat.

Florian Cormoş este cel de-al treila "călău comunist" pe numele căruia IICCMER a depus plângere penală la Parchet. Primul este Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, acuzat oficial de genocid. Al doilea este Ion Ficior, fost comandant al lagărului de la Periprava, acuzat şi el oficial de genocid.

Fiu de plugar, Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927, la Şisterea, în judeţul Bihor, iar, la 14 ani, cel care are să devină comandant la unul dintre lagărele morţii de la "Canal", a ajuns în Ungaria unde, după cum chiar el povesteşte, a fost "slugă la unguri". "<Ce faci puştiule aici?>>, m-au întrebat soldaţii români când au venit. << V-am aşteptat pe dumneavoastră>>", îşi aminteşte perfect şi acum, la 88 de ani, momentul în care a fost eliberat în 1945 de armata română şi adus în ţară. 

La 22 de ani a terminat "Şcoala de educatori" a Ministerului de Interne şi pentru că era "sprinten", a fost încadrat la Direcţia Generală a Penitenciarelor. Din 1950 până în 1954 a avut diverse funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de-a lungul şantierului Canalului Dunăre - Marea Neagră. În 1950 a ajuns la Capul Midia, colonie condusă de către un alt torţionar, Liviu Borcea.

Aici Cormoş spune că nu s-a întâmplat nimic, nu a murit nimeni şi nimeni nu a fost maltratat. "Eu eram sublocotenent. Mergeam şi mă uitam la deţinuţi cum lucrează", a povestit Cormoş într-un interviu pentru gândul.  Deţinuţii politici care au trecut pe la Capul Midia au relatat contrariul. Profesorul şi istoricul Şerban Papacostea a explicat într-un interviu pentru gândul că lagărul de la Capul Midia, la fel ca în cazul celorlalte colonii de muncă, era o adevărata maşinărie de exterminare a deţinuţilor.

Citeste continuarea pe gandul.info