Născut în 1947, la Cajvana, în judeţul Suceava, Luca Piţu a absolvit Facultatea de Filologie, în cadrul Universităţii "Al.I. Cuza".
A făcut parte dintr-un grup constituit în jurul revistelor studenţeşti din Iaşi dinainte de 1989, intrând în vizorul Securităţii, alături de numeroşi intelectuali ieşeni. Apreciat ca polemist şi pamfletar şi prin limbajul foarte deschis al scrierilor sale, Piţu s-a făcut cunoscut după 1990 prin numeroase volume, "Sentimentul românesc al urii de sine", "Breviarul nebuniilor curente", "Temele deocheate ale timpului nostru" sau "Însem(i)nările Magistrului din Cajvana" fiind câteva dintre cele mai cunoscute. În 1991, Uniunea Scritorilor i-a decernat premiul de eseistică, pe care însă l-a refuzat. În 1995 şi 1996 a acceptat premiile pentru eseu acordate de fundaţia "Poesis" şi de revista "Convorbiri literare".
Căsătorit cu o fostă studentă, Luca Piţu s-a retras după pensionare la Focşani. Conform apropiaţilor, în ultimii ani a suferit de scleroză în plăci, boală care i-a grăbit sfârşitul. "De când se pensionase, puţini îl mai vedeau. De mult timp a şi dispărut din viaţa mea. Acum aflu că a murit. E o pierdere grea pentru literatura noastră", a comentat poetul Emil Brumaru, conform Ziarul de Iaşi.
Luca Piţu va fi înmormântat marţi, la Focşani.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
