Această cenzurare a internetului a devenit posibilă în temeiul legii nr. 124/2015, promulgată pe 12 iunie 2015, care, la art. 10(7) stipulează că: "Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice [...], sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum şi cele referitoare la reclamă şi publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicenţiat în România".
La 12 zile de la promulgarea acestei legi, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, publicată pe site-ul instituţiei abia după o lună de la adoptare, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci şi să redirecţioneze utilizatorii către un site găzduit de STS http://213.177.28.90/.
La sfârşitul lui iulie 2015 ONJN deja a trimis o somaţie în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.
ApTI împreună cu alte 5 organizaţii non-guvernamentale - Activewatch, APADOR – CH, CJI, CRJI şi Fundaţia Ceata - au avertizat de anul trecut ONJN că aceste măsuri încalcă drepturile fundamentale, însă instituţia respectiva a ignorat pur şi simplu demersul ONG-urilor, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ.
În consecinţă, miercuri, 19 august, cele şase organizaţii au trimis o nouă cerere către ONJN, "sperând că în ceasul al 12-lea decidenţii din această instituţie vor înţelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite".
De asemenea, ONG-urile au adresat în cursul zilei de astăzi o scrisoare deschisă furnizorilor de servicii Internet, cerându-le acestora să ia o poziţie publică pe acest subiect şi să ceară să rămână furnizori tehnici de servicii, nu instrumente de cenzură. De semenea, ONG-urile le mai cer furnizorilor de internet să acţioneze în instanţa şi să ceară suspendarea măsurii până la decizia instanţelor competente. Apelul către furnizorii de internet poate fi accesat aici
Ce implică decizia ONJN?
Furnizorii de servicii Internet vor fi obligaţi să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toţi clienţii lor. Aceştia vor deveni practic cenzorii informaţiei accesate de orice utilizator român. De asemenea, conform deciziei ONJN din 24.06.2015, aceasta înseamnă şi că STS, cel puţin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri, semnalează ONG-urile
În opinia celor şase organizaţii, acest fapt ridică mai multe probleme, respectiv, instituie cenzura conţinutului pe Internet, încalcă dreptul la viaţa privată prin alterarea confidenţialităţii comunicaţiei electronice.
Mai mult, interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracţiune iar blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică. De asemenea, măsurile sunt tehnic inutile şi pot fi uşor depăşite.
Cenzura conţinutului pe Internet
În comunicatul de presă se reaminteşte că Uniunea Europeană a inclus în directiva 2002/21/CE privind comunicaţiile electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Ori, blocarea site-urilor web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului online, măsură ce ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului în general şi a dreptului la liberă exprimare în particular.
Mai mult, internetul şi site-urile web sunt unanim recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituţiei României care prevede că
Cenzura de orice fel este interzisăşi că
nici o publicaţie nu poate fi suprimată. De asemenea, faptul că o autoritate administrativă, şi nu o instanţă de judecată poate să decidă, fără posibilitate de apelare, că un anumit site nu trebuie să fie accesat de către utilizatori ridică probleme ale constituţionalităţii deciziei.
Citeste material complet!
