Guvernul propune pentru 2026 un buget care încearcă să împace două realități economice: pe de o parte, deficitul public rămâne foarte ridicat, iar, pe de altă parte, presiunea de a continua investițiile și de a absorbi fonduri europene este mai mare ca niciodată.
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat, (expunerea de motive), veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde lei.
Documentul permite însă și credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani.
Mesajul implicit al bugetului este că statul continuă să cheltuiască mult peste veniturile sale, dar încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în mișcare.
Bugetele locale depind masiv de transferuri de la centru
O parte importantă din arhitectura bugetului este redistribuirea resurselor către autoritățile locale. Aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate către bugetele locale, pentru finanțarea unor cheltuieli precum protecția copilului, sistemul de asistență socială, transportul elevilor sau programe educaționale.
În paralel, veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite între nivelurile administrației locale după o formulă clară:
-63% merg la comune, orașe și municipii
-15% la consiliile județene
-6% la fonduri gestionate de consiliile județene
-14% intră într-un mecanism de echilibrare la nivel național
-2% finanțează instituții de spectacole locale.
Formula arată că Guvernul încearcă să reducă diferențele dintre localitățile bogate și cele sărace, redistribuind o parte din veniturile fiscale.
Fondurile europene și PNRR devin prioritatea reală
O parte semnificativă din flexibilitatea bugetului este legată de fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Legea permite ordonatorilor de credite să mute bani între diferite capitole pentru a finanța proiecte europene și pentru a evita blocarea investițiilor. În cazul proiectelor europene mai vechi, statul poate chiar acoperi din bugetul național unele cheltuieli neeligibile pentru a închide proiectele.
Pentru PNRR, ministerele pot introduce proiecte și investiții care pot fi finalizate până la 31 august 2026, iar bugetul permite realocări rapide de bani pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Practic, 2026 este tratat ca un an de sprint pentru absorbția banilor europeni.
Sănătatea rămâne o zonă de presiune bugetară
În sistemul de sănătate, bugetul prevede că CNAS poate încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde lei.
Acest mecanism este folosit pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe și indică faptul că presiunea pe bugetul sănătății va rămâne ridicată.
Apărarea primește flexibilitate specială
Proiectul acordă Ministerului Apărării un regim mai flexibil pentru contracte multianuale și investiții, inclusiv pentru programe finanțate prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing.
Mesajul este clar: în contextul geopolitic actual, cheltuielile de apărare rămân o prioritate strategică.
Statul continuă să susțină TAROM
Un articol distinct din proiectul de buget permite statului să aloce bani pentru majorarea capitalului companiei TAROM, astfel încât aceasta să își reducă datoriile și să își continue planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Este un semn că statul nu renunță la transportatorul național, dar încearcă să îl stabilizeze financiar.
Ministerul Finanțelor va controla mai strict cheltuielile
Pentru a evita derapajele bugetare, legea introduce și un mecanism de control: Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere și instituții.
În plus, ministerele trebuie să transmită date detaliate despre numărul de posturi și salariile medii, iar nerespectarea termenelor poate duce la blocarea finanțărilor.
Concluzie
Proiectul de buget pentru 2026 arată un stat prins între trei presiuni majore:
- deficitul public ridicat, care limitează spațiul fiscal
- nevoia de a menține cheltuieli sociale și de sănătate
- obligația de a absorbi rapid fondurile europene și PNRR.
Bugetul încearcă să țină aceste forțe în echilibru, dar realitatea rămâne aceeași: România intră în 2026 cu finanțe publice tensionate și cu o dependență tot mai mare de banii europeni pentru a susține investițiile.
Sursa: HotNews