Potrivit statisticilor, speranța de viață sănătoasă se situează în România la 59 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați,adică cu aproape trei ani la femei și cam doi ani și jumătate la bărbați mai puțin decât media europeană. Altfel spus, după această vârstă, în medie, românii capătă diverse boli.
În 2007, speranţa de viaţă sănătoasă era de 60,6 ani la bărbaţi şi 62,6 ani la femei, iar patru ani mai târziu, în 2011, speranţa de viaţă sănătoasă la români era de de 57,5 ani, iar la femei de 57,1 ani. Bolile cronice, infirmitatea, bolile psihice și dizabilitățile fizice tind să devină prevalente la vârste înaintate și duc la scăderea calității vieții celor afectați precum și la un impact serios asupra sistemelor de sănătate, pensii și protecție socială, susţin editorii Eurostat.
Ce se întâmplă la Botoşani
Tindem să dăm dreptate situaţiei prezentate de Eurostat dacă privim ce avem în "curtea" noastră. Potrivit statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică aferente finalului anului trecut, în judeţ avem aproape 50.000 de botoşăneni diagnosticaţi cu boli hipertensive şi numai anul trecut au fost identificate 4.400 de cazuri noi. 22 de mii de botoşăneni au cardiopatii ischemice, aproape 8 mii au diverse tumori. 14.300 botoşăneni se află în monitorizarea medicilor din cauza diabetului zaharat de care suferă, iar peste 9 mii de botoşăneni suferă de ciroze sau hepatite.
Şi ne întrebăm cum am ajuns în situaţia asta, deşi răspunsurile sunt uşor de intuit. Medicul internist Anton Pîrvu, şeful Secţiei Medicală 1 din Spitalul Judeţean Mavromati, crede că o multitudine de factori concură la aceste statistici "de speriat".
"Remarcăm în ultima vreme o complexitate a bolilor, cât şi a pacientului, ca receptor de boală. A început să se schimbe patologia, mai ales în ultimii 20 de ani, în sensul de creştere a frecvenţei unor boli- cancere, boli cardiovasculare şi digestive şi în sensul scăderii vârstei de apariţie a acestor boli. Şi aici intervin factorii externi- o pervertire tot mai accentuată a mediului de viaţă. Pe de altă parte, prin suprasolicitarea individului din punct de vedere social şi profesional şi modificările de climă şi răvăşiri spectaculoase. Toate acestea lasă un impact deosebit asupra generaţiilor, inclusiv asupra copiilor care se nasc din părinţi mai "modeşti" din punct de vedere biologic, faţă de generaţiile anterioare. Părinţii mei la 70 de ani făceau eforturi fizice pe care le-am considera acum supraomeneşti şi nu aveau probleme, noi la 60 suntem obosiţi şi avem diverse boli iar cei cu 20 de ani mai tineri deja sunt la nivelul nostru din punctul de vedere al stării fizice. Cred că tot impactul ăsta se amprentează asupra individului. Apar şi boli ciudate, boli clasice au manifestări atipice şi sunt tot mai neconforme cu ceea ce am învăţat noi în şcoala medicală", explică dr. Anton Pîrvu.Pasivitatea, calea sigură spre deteriorarea stării de sănătate
Mai există însă un aspect: interesul pentru sănătate. Aici, moldovenii sunt net inferiori celorlalţi români, din cauza pasivităţii cu care urmăresc cum starea lor de sănătate se degradează de la zi la zi şi nu fac nimic, ba chiar continuă practicile maligne care i-au adus la boală. Amintim aici consumul de alcool şi alimentaţia proastă.
Da, suntem printre săracii Europei, dar tot găsim un bănuţ pentru un rachiu de proastă calitate, care ne afectează sănătatea iremediabil. Mai mult, remarcăm în ultimii ai că mâncarea "la ţară" nu mai este "de la ţară". Prea puţine gospodării mai cresc porci, vite, găini, raţe, iar oamenii cumpără de la oraş, cu baxul, pulpe ce colcăie de hormoni. Din grădini lipsesc răsadurile de roşii, castraveţii, fasolele? La ce bun atâta muncă dacă le găsim pe toate la market, aduse cine ştie de pe unde? E drept că şi ruralul a îmbătrânit mult în ultimii ani, odată cu exodul mai-tinerilor în străinătate. Ca atare, unele sate sunt populate de unu- doi bătrâni, care eventual cresc un nepoţel, şi care sunt uitaţi cu bolile lor în colb de lume. Şi nu o spunem noi. Medicii compară zona noastră cu celelalte, acolo unde locuitorii sunt activi în privinţa stării de sănătate, "se caută de sănătate", iau măsuri, fac prevenţie.Avem soluţii să revenim la ce a fost? Dr. Anton Pîrvu crede că da, dacă refacem mediul.
"Eu chiar am o obsesie cu mediul înconjurător. S-au tăiat copaci în ultimii ani fără discernământ, or copacii absorb dioxidul de carbon, eliberează oxigen, curăţă atmosfera. Mai mult, nici copiii de azi nu mai sunt ca cei din urmă cu 30 de ani. Înainte se jucau afară, în soare, în ploaie, se imunizau. Acum nici în curtea blocului nu se mai joacă pentru că au tabletă. Toate acestea se vor reflecta în starea de sănătate de mai târziu. Mai ales că în ultimii ani am remarcat boli "de bătrâni" la tineri, de la boli digestive la suferinţe ale ficatului şi multe altele", adaugă şeful Secţiei Medicală I din Spitalul Judeţean.
În altă ordine de idei, un alt raport al Eurostat, referitor la sistemele de sănătate din Europa şi aferent anului 2013, plasează România pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa sistemului de sănătate şi capacitatea acestuia de a salva vieţi.
Mai exact, datele Eurostat arată că 49,4% din cazurile de deces înregistrate în spitalele româneşti în 2013 puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.Datele arată că din 54.827 de decese care au avut loc în spitalele din România în 2013, peste 27.400 de persoane nu ar fi trebuit să moară. Aproape la fel de prost ca noi stau ţări precum Letonia (48,5%), Lituania (45,4%) şi Slovacia (44,6%).
Din totalul de cazuri de deces prematur, 184.800 (32%) se datorează atacurilor de cord, 93.900 de cazuri (16%) se datorează atacurilor cerebrale, 67.000 (12%) se datorează cancerului de colon, 50.800 (9%) se datorează cancerului de sân, 28.700 (5%) se datorează bolilor hipertensive şi 24.100 (4%) se datorează pneumoniei. Nu în ultimul rând, 130.000 de cazuri se datorează altor cauze decât cele deja menţionate.
