Sănătatea este un capitol important atât pentru femei cât ÅŸi pentru bărbaÅ£i. Astăzi vom vorbi însă despre riscurile medicale la care sunt supuÅŸi bărbaÅ£ii peste 40 de ani. După depăşirea vârstei medii se pot instala bolile cardiovasculare, atac cerebral, diabet, boli respiratorii, Alzheimer sau depresii cu gânduri suicidale sau chiar sinucidere.
 
Iata cei mai importanţi factori de risc care ameninţă sănătatea şi chiar viaţa bărbaţilor peste 40 de ani:
 
1. Singurătatea, riscantă pentru bărbaţi
 
Numeroase studii au demonstrat faptul că bărbaÅ£ii căsătoriÅ£i (de 50, 60, 70 de ani) erau cu mult mai sănătoÅŸi decât bărbaÅ£ii celibatari (fie că nu s-au căsătorit niciodată, divorÅ£aÅ£i sau văduvi) din aceeaÅŸi categorie de vârstă. BărbaÅ£ii care nu au fost niciodată însuraÅ£i erau mai predispuÅŸi riscului de a muri de boli cardiovasculare, de exemplu. După 50 de ani, sănătatea bărbaÅ£ilor divorÅ£aÅ£i se deteriorează mult mai rapid decât a celor căsătoriÅ£i. ExplicaÅ£ia? Legăturile dintre soÅ£ ÅŸi soÅ£ie reduc nivelul hormonului stresului ÅŸi previn depresia.
 
În plus, bărbaÅ£ii singuri au tendinÅ£a de a avea obiceiuri nesănătoase, beau mai mult alcool, mănâncă prost, nu fac analize medicale, au un comportament riscant (consum de droguri, relaÅ£ii sexuale în promiscuitate).
 
Åži, cum spune proverbul, niciodată nu e prea târziu. Se pare că bărbaÅ£ii care se căsătoresc după 25 de ani sunt mai sănătoÅŸi decât cei care îÅŸi pun pirostriile înainte de această vârstă.
 
2. Pentru bărbaÅ£i, electronicele înseamnă sedentarism
 
Psihologii sunt de părere că dependenÅ£a de internet ar trebui să fie considerată un diagnostic de sine stătător. Cât de mult este prea mult depinde de fiecare persoană în parte. TotuÅŸi, s-a trasat o linie generală: cu cât eÅŸti mai aproape de televizorul wide-screen, smartphone-uri, tablete, console de jocuri, laptop-uri ÅŸi alte electronice, cu atât mai puÅ£in timp petreci făcând miÅŸcare sau interacÅ£ionând cu oamenii.
 
Izolarea socială creÅŸte riscul de depresie ÅŸi demenţă, iar o viaţă sedentară a fost asociată cu bolile cardiovasculare, diabet de tip 2, obezitate ÅŸi moartea prematură. Potrivit unui studiu realizat în acest an în Australia, pe un eÅŸantion de peste 220.000 de adulÅ£i peste 45 de ani, persoanele care petreceau zilnic mai mult de 11 ore stând pe scaun, prezentau un risc cu 40% mai mare de deces în următorii 3 ani. Chiar ÅŸi mai mult de 3 ore pe scaun fără să faci altă miÅŸcare cresc riscul de a muri de o boală cronică.
 
Pentru a preveni bolile grave ar trebui ca la fiecare oră de stat pe scaun să executaţi chiar şi 5 minute de exerciţii fizice.
 
3. Soarele, mai periculos pentru bărbaţi

BărbaÅ£ii sunt de două ori mai predispuÅŸi decât femeile de a muri din cauza cancerului de piele. AÅŸa că este vitală protecÅ£ia împotriva razelor ultraviolete. Potrivit statisticilor 6 din 10 persoane diagonosticate cu melanom  sunt bărbaÅ£i peste 50 de ani. Pe lângă faptul că nu se dau cu cremă cu factor SPF, bărbaÅ£ii trecuÅ£i de vârsta medie nici nu se autoexaminează, nici nu merg la analize medicale regulate. Cel puÅ£in aÅŸa susÅ£ine un studiu al Academiei Americane de Dermatologie.
 
Comparativ cu 65% dintre femei, mai puţin de jumătate dintre bărbaţi aplică metode de protecţie solară.
 
4. Dieta, un element deficitar în special pentru bărbaÅ£ii singuri
 
AlimentaÅ£ia necorespunzătoare este asociată cu bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul, principalele cauze de deces ale bărbaÅ£ilor peste 40 de ani. Dieta bărbaÅ£ilor tineri cuprinde în principal carne roÅŸie, junk food ÅŸi fast food, ceea ce conduce la exces de greutate, nivel ridicat al colesterolului, hipertensiune arterială etc. BărbaÅ£ii singuri sunt supuÅŸi riscului de a deveni alcoolici ÅŸi malnutriÅ£i întrucât nu prea sunt dispuÅŸi să-ÅŸi gătească sănătos.
 
Statisticile sunt îngrijorătoare. Dacă până în anul 2000 femeile aveau tendinÅ£a de a deveni obeze, în 2010 cifrele s-au schimbat. Procentul bărbaÅ£ilor obezi a crescut de la 27,5% în 2000, la 35,5% în 2010. Procentul femeilor a rămas relativ la fel, aproximativ 37%.
 
Pentru a preveni creÅŸterea în greutate, nutriÅ£ioniÅŸtii le recomandă bărbaÅ£ilor sedentari trecuÅ£i de 50 de ani un consum de 2000 de calorii ÅŸi de 2400 celor activi.
 
5. Şofatul neglijent, factor de risc pentru bărbaţi

În general, bărbaÅ£ii au mai multe accidente rutiere decât femeile, iar bărbaÅ£ii de 50-60 de ani au un risc de două ori mai mare de a murit în accidente auto. Rănile din accidente se numără printre principalele cauze ale deceselor bărbaÅ£ilor cu vârste cuprinse între 40 ÅŸi 44 de ani, a treia cauză de deces în rândul bărbaÅ£ilor între 45 ÅŸi 64 de ani, ÅŸi a 8-a cauză în rândul bărbaÅ£ilor peste 65 de ani.
 
Cele mai multe accidente rutiere în care sunt implicaÅ£i bărbaÅ£ii de vârsta a doua sunt cauzate de adormirea la volan, excesul de viteză, neacordarea priorităţii. De asemenea, bărbaÅ£ii peste 45 de ani au mai multe accidente pe timp de iarnă. Cu toate acestea, se pare că pe drum uscat bărbaÅ£ii de vârsta a doua au mai puÅ£ine accidente decât tinerii, probabil din cauză că aceÅŸtia din urmă n-au depăşit impulsul teribilismului.
 
6. Depresia duce la sinucidere în rândul bărbaÅ£ilor

DeÅŸi femeile sunt de trei ori mai predispuse la tentative de sinucidere, sunt mai mulÅ£i bărbaÅ£i care duc gestul până la capăt. Potrivit statisticilor din 2009, 79% dintre sinucigaÅŸi erau bărbaÅ£i. Rata sinuciderilor la bărbaÅ£i cunoaÅŸte o creÅŸtere după vârsta de 65 de ani, de 7 ori mai mare decât rata femeilor sinucigaÅŸe de aceeaÅŸi vârstă.
 
Mai mult de 60% dintre cazurile de deces prin sinucidere sunt cauzate de depresii majore. Dacă adăugam ÅŸi factorul alcoolism, rata creÅŸte la 75%. În rândul adulÅ£ilor, un alt factor care duce la sinucidere este izolarea socială, în special în rândul bărbaÅ£ilor văduvi.
 
Din păcate, se ajunge la aceste cifre îngrijorătoare din cauza faptului că bărbaÅ£ii tratează depresia ca pe o simplă supărare, nu-ÅŸi dau seama de semnalele de avertizare ale depresiei, nu o tratează ÅŸi aceasta se adânceÅŸte. Principalele simptome ale depresiei sunt oboseală accentuată sau, dimpotrivă somnolenţă excesivă, agitaÅ£ie ÅŸi lipsa odihnei, tulburări de concentrare, iritabilitate crescută, modificări ale apetitului.
 
Vestea bună este că depresia este tratabilă la orice vârstă, mai ales dacă este depitată la timp.
 
7. Fumatul, mai periculos pentru bărbaÅ£ii de vârsta a doua
 
Åžtim cu toÅ£ii cât de dăunător este fumatul, la orice vârstă, însă cu atât mai mult după vârsta a doua. Åži cu cât fumatul a început mai devreme ÅŸi continuă, riscul afectării majore a plămânilor este mare. În plus, fumătorii peste 65 de ani, sunt de două ori mai predispuÅŸi de a muri din cauza unui atac cerebral.  Fumatul cauzează peste 90% dintre bolile pulmonare obstructive (cea de-a patra cauză de deces în rândul bărbaÅ£ilor) ÅŸi 80-90% dintre cazurile de cancer pulmonar. Fumătorii mai pot dezvolta Alzheimer (a ÅŸasea cauză de deces).
 
Pentru că sunt fumători ÅŸi au ajuns la o vârstă venerabilă, bărbaÅ£ii sunt ÅŸi mai greu de convins să se lase de fumat decât bărbaÅ£ii tineri.
 
Vestea bună este că, indiferent de vârstă, dacă te laÅŸi de fumat, riscul de a suferi de o boală cardiacă se înjumătăţeste după primul an. Riscul unui atac vascular, a unei boli de plămâni, inclusiv cancer, scade imediat.


sfatulparintilor.ro

CITEȘTE ȘI: "Peste 160 de participanÈ›i au urcat pe scena Festivalului de Teatru pentru Amatori â€..."