In functie de sexul, varsta si istoricul medical al unui pacient, concluziile interpretarii analizelor de sange pot fi diferite.
Exista si cateva informatii pe care medicii specialisti le explica rareori pacientilor in urma interpretarii rezultatelor testelor de sange, daca nu li se solicita lamuriri suplimentare. Insa o buna intelegere a indicilor inscrisi pe foaia analizei de laborator inseamna un control mai bun asupra propriei stari de sanatate.
Informatii utile despre rezultatele analizelor de sange
Analizele de sange de rutina includ numararea celulelor sangvine (hemoglobina, leucocite etc.) si dozarea diferitelor substante care se afla in sange. Aceste teste pot depista anemia, infectii diverse in organism sau chiar leucemia.
Alte teste de sange complete urmaresc efectuarea tabloului metabolic de baza (BMP) si a tabloului metabolic complet (CMP), prin care este verificata functionarea aparatului cardiac, sistemului renal si hepatic, prin evaluarea nivelului de glicemie in sange, a calciului si a electrolitilor.
Pentru evaluarea riscului de instalare a afectiunilor cardiace, analizele de sange pot evidentia totodata si tabloul lipidic, care masoara nivelul grasimilor in sange (colesterolul bun HDL, colesterolul rau LDL si trigliceridele). Printre explicatiile mai rar oferite de medici pacientilor dupa efectuarea analizelor de sange se numara urmatoarele informatii:
1. Pana si rezultatele bune pot ascunde predispozitii la boli
Medicul curant ar trebui in mod normal sa discute cu pacientul pe larg rezultatele analizelor de sange, insa deseori specialistii considera ca daca nu au observatii specifice de facut, inseamna ca pacientul ar trebui sa se considere sanatos. Daca toate valorile substantelor din compozitia sangelui se incadreaza in limitele considerate a fi normale, pacientul primeste de regula foaia de analiza fara prea multe explicatii.
Chiar daca totul pare in regula pe baza rezultatelor unor analize de sange, este intotdeauna intelept sa solicitati medicului sau asistentei medicale mai multe lamuriri despre: schimbarile petrecute de la ultimele teste de sange, ce inseamna ele si daca nu cumva exista totusi o predispozitie catre o anumita conditie medicala.
Specialistii sustin ca preintampinarea unor probleme legate de colesterolul total aflat aproape de limita superioara sau de nivelul glicemiei in sange in afara valorii ideale ajuta la corectarea modului de viata inainte de aparitia primelor predispozitii la imbolnavire.
2. Valorile normale sunt diferite de la un pacient la celalalt
Daca va veti compara rezultatele analizelor de sange cu cele ale partenerului de viata, va pot surprinde diferentele pe care le veti sesiza. Valorile normale ale substantelor din compozitia sangelui variaza in functie de varsta, sexul si bolile de care a suferit o persoana.
De exemplu, intervalul normal de referinta pentru numarul celulelor rosii in sange este intre 5 milioane si 6 milioane de celule pe microlitru in cazul barbatilor. Aceste limite sunt mai joase pentru femeile care nu au intrat inca la menopauza, de 4-5 milioane de celule rosii pe microlitru, din cauza pierderii unor cantitati de sange in timpul menstruatiei.
3. Rezultatele pot avea semnificatii diferite in functie de varsta
Nivelul normal de hemoglobina, evidentiat de analizele de sange de rutina, variaza in functie de varsta: este mai scazut la copii si mai ridicat la adulti. Astfel, pentru copii nivelul optim al hemoglobinei este intre 11 si 13 grame pe decilitru. In cazul barbatilor, acesta variaza intre 13,5 si 17,5 grame pe decilitru, iar in cel al femeilor se incadreaza intre 12 si 15,5 grame pe decilitru.
Criteriul varstei este definitoriu si in cazul valorii colesterolului. In timp ce valoarea ideala pentru majoritatea pacientilor trebuie sa se incadreze sub 130 miligrame pe decilitru, nivelurile de 160-190 miligrame pe decilitru indica un risc major de imbolnavire cardiaca pentru barbatii de peste 45 de ani si pentru femeile de peste 55 de ani.
4. Un rezultat pozitiv al analizelor de sange ar putea sa fie o veste proasta
Unele teste de sange urmaresc depistarea exacta a unei boli in functie de markerii specifici identificati, precum infectia cu virusul HIV, hepatita C sau siclemia (anemia cu celule in secera). Rezultatele sunt considerate "pozitive" atunci cand testul identifica markerii bolii. Prin urmare, ele stabilesc ca pacientul sufera de boala suspectata sau ca a fost expus acestei afectiuni in trecut.
5. Rezultatele negative ale testelor de sange sunt, in general, vesti bune
Termenul de "negativ" nu este o veste proasta cand este asociat cu interpretarea rezultatelor analizelor de sange. El indica faptul ca nu au fost identificati markerii unei boli sau ai unor factori de risc asociati cu o anumita afectiune.
6. Rezultatele fals pozitive sunt foarte frecvente
Concluziile primului set de analize de sange efectuate pentru depistarea unei boli trebuie sa fie comparate cu cele ale unui al doilea test, pentru excluderea unui rezultat fals pozitiv. De cele mai multe ori, sunt necesare analize mai specifice, pentru verificarea acuratetei valorilor obtinute initial.
Un bun exemplu este testul de sange rapid pentru HIV, cu rezultate fals pozitive foarte frecvente. In comunitatile in care 1% din populatie este infectata cu virusul HIV, sunt asteptate circa doua rezultate fals pozitive pentru HIV din 10 rezultate pozitive reale, potrivit Centrului de Prevenire si Control al Bolilor din SUA.
7. Valorile rezultatelor testelor de sange variaza de la un laborator la altul
Rapoartele tehnicienilor din laboratoarele medicale in care sunt interpretate analizele de sange compara rezultatele analizelor de sange cu un interval considerat normal pentru un anumit laborator. Acest interval de referinta se bazeaza pe testele de sange efectuate in randul pacientilor care au frecventat acea unitate. Prin urmare, aceste repere pot fi complet diferite fata de cele ale altui laborator. Sfatul medicului
