Mezelurile şi afumăturile cresc riscul de cancer şi boli de inimă, arată cercetările recente realizate pe un eşantion de 500.000 de europeni din zone diferite. Însă trebuie să ştii că acest risc nu este atât de crescut în cazul persoanelor care consumă cu regularitate carne de pui sau carne roşie neprocesată. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor oferite de medici se referă la un consum normal (nu zilnic) de carne slabă şi cât mai puţină carne roşie (porc, vită, miel, mânzat).
Citeşte întotdeauna lista cu ingrediente!
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente poţi să ai surpriza ca doar unul singur să fie carne în cazul multor produse. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă. Aspectul de
deliciosal mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui parizer ieftin sau a unui salam.
Iată ce efecte nocive au mezelurile asupra organismului, după cum ne avertizează celebrul Dr. Oz:
1. Îmbolnăvesc inima
Mezelurile sunt bogate în grăsimi rele şi colesterol. Dacă le consumi cu regularitate pot să blocheze arterele şi să-ţi mărească circumferinţa abdomenului. Aceste efecte favorizează apariţia bolilor de inimă.
2. Îmbolnăvesc stomacul, crescând riscul de cancer
Mezelurile conţin nitraţi. Aceşti aditivi care ajută la conservarea cărnii au fost asociaţi cu un risc crescut de a face cancer la stomac. De asemenea, un alt pericol la care ne expun este demenţa sau alte boli neurodegenerative.
3. Măresc tensiunea arterială
Din cauza conţinutului ridicat de sare, mezelurile favorizează hipertensiunea arterială care îngreunează foarte mult funcţionarea inimii. Acest lucru măreşte riscul de insuficienţă cardiacă şi de accident vascular cerebral.
4. Îmbolnăvesc plămânii
14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică. Aceasta este una dintre primele cinci cauze de deces în ţările vestice, manifestându-se prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de oxigen în sânge.
