Ginecologie
1. La fiecare examen ar trebui palpat sânul?
După împlinirea vârstei de 30 de ani, femeile au dreptul ca la examenul medical periodic, efectuat o dată pe an, să le fie examinaÅ£i sânii ÅŸi subaxilele. Totodată, ar fi util ca ele să-ÅŸi cerceteze lunar fiecare sân, prin palpare. Oncologii cunosc faptul că majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt depistate chiar de femei.
2. E important să facem un screening?
Da. Femeile trecute de 50 de ani sunt invitate să se prezinte din doi în doi ani la acest examen radiologic al sânilor. În pofida vocilor critice, cei mai mulÅ£i dintre ginecologi pledează pentru participarea la screening. Deoarece majoritatea cazurilor de cancer mamar apar după intrarea în menopauză, examenul radiologic constituie cea mai bună metodă de depistare precoce a bolii. El poate pune în evidenţă nodulii deja de la dimensiunea de 3 milimetri, în timp ce la palpare, aceÅŸtia sunt descoperiÅ£i abia de la 1,5 centimetri.
3. Când este utilă o dozare hormonală?
Un exemplu de investigaÅ£ie lipsită de sens, dar pe care medicii o fac cu plăcere, din raÅ£iuni strict financiare, este dozarea hormonală în premenopauză. Doar în situaÅ£ia când o femeie doreÅŸte să aibă copii ÅŸi nu poate, determinarea hormonilor e în măsură să clarifice cauzele. În acest scop, se măsoară nivelul progesteronului prezent în sânge. Hormonul respectiv este important pentru pregătirea ÅŸi stabilizarea unei sarcini.
4. Cât durează vârsta critică?
E diferită de la o persoană la alta. Ultima menstruaÅ£ie (intrarea în menopauză) este precedată de o perioadă de transformări ce se petrec în organismul femeii, când secreÅ£ia de estrogen scade (premenopauză). De la ultima menstruaÅ£ie trec iarăşi câÅ£iva ani, până când organismul se stabilizează complet în noua situaÅ£ie. O treime dintre femei nu se confruntă cu niciun fel de simptome neplăcute, o altă treime are asemenea simptome, dar de intensitate redusă, iar ultima treime suportă adevărate suferinÅ£e - dar, în general, numai pentru unul până la trei ani. În totalitate, aÅŸa-numita vârstă critică poate dura până la două decenii.
5. Fibroamele pot deveni maligne?
Nu. Aceste tumori ale uterului sunt benigne. Este adevărat că, în cazuri extreme, ele pot ajunge la mărimea unei mingi de fotbal, dar există ÅŸi unele care rămân mici cât o nucă. Numeroase femei, cu vârstele cuprinse între 30 ÅŸi 50 de ani, au cel puÅ£in unul. După climacteriu nu se mai formează fibroame noi, dimpotrivă, multe din ele chiar îÅŸi reduc volumul.
Oftalmologie
6. Cititul la lumină slabă dăunează ochilor?
La adulÅ£i, penumbra nu diminuează acuitatea vizuală, fiindcă globul ocular este pe deplin dezvoltat. Cel mult, le va vâjâi capul, întrucât cititul în condiÅ£ii de luminozitate redusă presupune efort, deci e mai obositor. În schimb, la copii, cititul la lumină crepusculară poate provoca tulburări de creÅŸtere a globului ocular, acesta căpătând o formă alungită. În consecinţă, punctul focal al razelor de lumină nu va mai cădea pe retină, ci în faÅ£a ei, astfel încât copilul va deveni miop.
7. Este adevărat că ochii uscaţi pot lăcrima?
Da, oricât de paradoxal ar părea. Această afecÅ£iune a ochilor provine dintr-o alterare a compoziÅ£iei filmului lacrimal, care nu mai poate îndeplini funcÅ£ia sa de protecÅ£ie. Urmarea: corneea ÅŸi conjunctiva se usucă. Pleoapele nu mai alunecă fără frecare, ochii se irită ÅŸi lăcrimează. SoluÅ£ia: lacrimi artificiale.
8. Care lentile de contact sunt mai bune, cele moi sau cele dure?
Depinde de rezultatul examenului oftalmologic (determinarea capacităţii vizuale, măsurarea corneei) ÅŸi de frecvenÅ£a cu care vor fi purtate. Ca regulă generală, lentilele cu forma stabilă (dure) sunt cele mai sănătoase pentru întrebuinÅ£area pe termen lung. Ele sunt umectate în permanenţă de lichidul lacrimal, care alimentează ochii cu oxigen ÅŸi nutrienÅ£i. Lentilele flexibile (moi) ar trebui să rămână a doua opÅ£iune, dacă urmează a fi purtate zilnic: fiind mai apropiate de suprafaÅ£a ochiului, vor împiedica aprovizionarea acestuia cu substanÅ£ele necesare. Pe de altă parte, atunci când utilizatorul se găseÅŸte într-un mediu poluat, cu mult praf, sub lentilele moi pătrunde mai puÅ£ină murdărie.
9. Oricine poate avea cataractă?
Da, pentru că aceasta este o afecÅ£iune legată de vârstă. Într-o primă fază, opacizarea cristalinului poate fi compensată cu ajutorul ochelarilor. Când ei nu mai ajută, se recurge la o intervenÅ£ie chirurgicală, cristalinul propriu fiind înlocuit cu unul artificial. Rata de succes: peste 98%. Se operează sute de mii de cazuri în fiecare an, aÅŸa încât, potrivit statisticilor, înlocuirea cristalinului ocupă primul loc printre cele mai frecvente intervenÅ£ii chirurgicale.
Urologie
10. Ce ne ajută rapid împotriva cistitei?
Un consum mare de lichide, de exemplu ceaiuri diuretice ÅŸi apă plată, pentru eliminarea microbilor din organism. În plus, căldura poate activa circulaÅ£ia în zona respectivă. Pentru prevenirea cistitei, se recomandă preparate cu extracte din plante, cum ar fi Urinal sau pastile cu albastru de metil. Dacă infecÅ£ia urinară se repetă des, va fi nevoie de un tratament cu antibiotice.
11. Există, într-adevăr, un vaccin contra infecÅ£iei urinare?
Da. Se pot administra fie tablete, fie injecÅ£ii intramusculare. Tabletele se iau timp de câteva săptămâni ÅŸi oferă protecÅ£ie doar împotriva infecÅ£iilor cu E.Coli, pe când injecÅ£iile (câte una la trei săptămâni) previn ÅŸi infecÅ£iile cu alÅ£i microbi. E.Coli se poate combate ÅŸi cu ulei de oregano sau de cimbru.
12. IncontinenÅ£a este o problemă de vârstă?
Nu, ÅŸi oamenii tineri suferă de ea. Cauza cea mai frecventă o reprezintă slăbirea muÅŸchilor perineali. Medicii fac distincÅ£ia între incontinenÅ£a de efort ÅŸi cea de imperiozitate. La cea dintâi, un strănut sau ridicarea unui obiect greu declanÅŸează o pierdere involuntară de urină. La incontinenÅ£a de imperiozitate, se simte brusc nevoia de a merge urgent la toaletă, chiar dacă se elimină doar o cantitate mică de urină. În stadiul incipient, pot fi de ajutor gimnastica medicală ÅŸi medicamentele, în cazurile grave, se intervine chirurgical.
Cardiologie
13. Cum se manifestă un infarct miocardic?
De obicei, el se anunţă prin simptome nespecifice: dificultate de respiraÅ£ie, dureri în epigastru, senzaÅ£ie de greaţă, vomă. Se întâlnesc ÅŸi manifestările clasice ale infarctului: dureri violente în piept ÅŸi o apăsare în zona inimii. Dacă toate acestea durează mai mult de 5 minute, telefonaÅ£i imediat la 112. Nu încercaÅ£i să luaÅ£i mai întâi legătura cu medicul dvs. de familie.
14. Numai persoanele vârstnice pot suferi un accident vascular cerebral?
Nu, ele sunt afectate, într-adevăr, mai frecvent, însă nici copiii nu sunt scutiÅ£i de acest risc. În ţările europene se raportează anual circa 250.000 de accidente vasculare cerebrale la adulÅ£i ÅŸi aproximativ 300 la copii. Principala cauză la persoanele adulte este hipertensiunea arterială. De aceea, hipertensivii ar trebui să întrebuinÅ£eze regulat tensiometrul. Ca prevenÅ£ie, se administrează combinaÅ£ii de substanÅ£e vitale pentru organism (arginină, acid folic, vitamine din complexul B), care protejează vasele de sânge ÅŸi reduc tensiunea.
15. E adevărat că somnul de dinainte de miezul nopţii este cel mai sănătos?
Nu. Cine se culcă odată cu găinile se trezeÅŸte dimineaÅ£a foarte devreme, ceea ce nu e întotdeauna convenabil pentru inimă. Prima treime a somnului, în care somnul profund deÅ£ine o pondere însemnată, se desfăşoară indiferent de momentul adormirii. Durata optimă a repaosului nocturn este de aproximativ 7 ore.
16. Care e limita maximă a unei tensiuni considerate normale?
Altădată, limita superioară admisă pentru pacienÅ£ii cu risc major era stabilită la 13/8. Însă era cel mai adesea depăşită, fapt frustrant, atât pentru medici, cât ÅŸi pentru pacienÅ£i. În prezent, este valabilă pentru toată lumea - inclusiv pentru persoanele sănătoase - valoarea de 14/9. Necesită tratament numai pacienÅ£ii la care valorile se menÅ£in ridicate pe o perioadă mai îndelungată de timp.
Neurologie
17. Creierul se atrofiază la bătrâneÅ£e?
Nu. Dar capacitatea de memorare scade în decursul anilor. Aceasta înseamnă că nu mai putem reÅ£ine atâtea lucruri noi, deodată. Însă neuronii nu dispar din cauza înaintării în vârstă, ci numai în cazul când nu-i folosim - la fel ca un muÅŸchi, pe care am încetat să-l antrenăm. Extractele de ginkgo biloba întăresc concentrarea ÅŸi memoria. Åži încă o veste bună: în prezent, cercetătorii dispun de date care atestă faptul că, într-adevăr, creierul poate da naÅŸtere la noi neuroni până la sfârÅŸitul vieÅ£ii noastre.
18. Durerile puternice de cap indică existenţa unei tumori cerebrale?
În general, nu. Aproape întotdeauna e vorba de o durere de cap provocată de încordare (cefalee psihogenă) sau de o migrenă. Ambele pot fi Å£inute sub control, fără probleme, cu medicamente ÅŸi alte măsuri (miÅŸcare, consum îndestulător de lichide, un stil de viaţă echilibrat etc.).
19. Botoxul ajută contra migrenei?
Da, însă administrarea lui nu este permisă decât la adulÅ£ii cu migrenă cronică ÅŸi numai cu condiÅ£ia ca alte remedii să se fi dovedit ineficiente. Neurologii specializaÅ£i în migrena cronică sunt singurii care pot injecta botoxul, în diferite puncte de pe capul ÅŸi ceafa pacienÅ£ilor. Tratamentul trebuie repetat la intervale de 12 săptămâni.
20. Unde îÅŸi are sediul memoria durerii?
Mai întâi, trebuie precizat că formularea de mai sus induce în eroare, întrucât sugerează că ar exista o anumită porÅ£iune din creier care ar memora durerile. Ei bine, nu se întâmplă astfel. AÅŸa-numita memorie a durerii se referă la diverse zone din creier ÅŸi măduva spinării, care primesc ÅŸi prelucrează senzaÅ£iile dureroase. Cu timpul, durerile puternice pot modifica neuronii, făcându-i mai sensibili. Atunci, persoana respectivă resimte chiar ÅŸi o uÅŸoară atingere ca pe o durere.
21. Ce ne oferă noul test pentru boala Alzheimer?
În boala Alzheimer, pacienÅ£ii pierd continuu substanţă cerebrală, astfel încât activitatea lor mentală se restrânge din ce în ce mai mult. Testul de care vorbim permite diagnosticarea afecÅ£iunii deja în faza ei iniÅ£ială, ceea ce dă medicilor posibilitatea să prescrie un tratament medicamentos care va ameliora simptomele, încetinind involuÅ£ia mentală a bolnavilor. Pentru pacienÅ£i, aceasta înseamnă îmbunătăţirea calităţii vieÅ£ii pe o perioadă îndelungată.
Medicină internă
22. Arsurile la stomac sunt realmente inofensive?
Atâta vreme cât apar numai ocazional, da. Arsurile la stomac sunt provocate de acidul gastric care urcă în esofag. Dacă aceasta se întâmplă frecvent, esofagul poate să se inflameze nervos sau, cel puÅ£in, să reacÅ£ioneze, deoarece el nu este dotat, la fel ca stomacul, cu o mucoasă care să-l protejeze împotriva acÅ£iunii acidului. Asemenea cazuri necesită tratament cu preparate antiacide. Pentru situaÅ£iile mai grave, se recomandă inhibitori de secreÅ£ie gastrică.
23. Ce este Helicobacter pylori?
AÅŸa se numeÅŸte o bacterie foarte răspândită, care atacă mucoasa gastrică, generând simptome ca senzaÅ£ia persistentă de greaţă, balonările sau diareea. Helicobacter pylori favorizează, de asemenea, apariÅ£ia ulcerului. O vindecare de durată se obÅ£ine cu tinctură de obligeană ÅŸi propolis.
24. Cum se recunoaşte o disfuncţie tiroidiană?
Când glanda produce o cantitate insuficientă de hormoni, avem de-a face cu o hipotiroidie. Simptome caracteristice: creÅŸterea greutăţii corporale, sensibilitate la frig, apatie, stări depresive. Dacă, dimpotrivă, hormonii sunt secretaÅ£i în exces, este vorba de o hipertiroidie, care se poate manifesta prin scăderea în greutate, tremurături, diaree, tahicardie, nervozitate. Se va aplica terapia potrivită, în funcÅ£ie de starea tiroidei.
25. Care sunt primele semne ce anunţă reumatismul?
Reumatismul debutează brusc. NumeroÅŸi pacienÅ£i se trezesc într-o dimineaţă cu articulaÅ£iile umflate, înroÅŸite ÅŸi fierbinÅ£i. Boala îÅŸi face apariÅ£ia, de regulă, de la vârsta de 35 de ani în sus, însă poate afecta ÅŸi copiii, iar femeile sunt mai expuse la ea decât bărbaÅ£ii. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât există ÅŸanse mai bune de a Å£ine simptomele sub control.
26. Care este durata maximă a unui tratament cu antibiotice?
Depinde de afecÅ£iune. La o cistită, de exemplu, este adesea suficientă o singură administrare. În cazul unei inflamaÅ£ii grave a miocardului, tratamentul poate dura ÅŸase luni sau chiar mai mult.
ORL
27. Când ar fi necesar să facem o audiogramă?
Oricând aveÅ£i senzaÅ£ia că auziÅ£i mai prost ca înainte ori că vă aflaÅ£i mai des în situaÅ£ia de a vă ruga interlocutorul să repete ceea ce tocmai v-a spus, mergeÅ£i să vă verificaÅ£i auzul (eventual, reluaÅ£i investigaÅ£ia în fiecare an). Milioane de oameni suferă în prezent de hipoacuzie. Cifra este în continuă creÅŸtere, îndeosebi în rândul tinerilor.
28. Când trebuie extirpaÅ£i polipii?
VegetaÅ£iile adenoide, numite în limbajul uzual polipi, aparÅ£in sistemului imunitar, deci au un rol bine determinat în organismul nostru. Însă polipii cu volumul în permanenţă mărit (a nu se confunda cu amigdalele, situate în gât) pot bloca respiraÅ£ia, generând o rinită rebelă ÅŸi dese inflamaÅ£ii ale urechii medii. În asemenea cazuri, soluÅ£ia cea mai bună este înlăturarea lor. De obicei, se face o mică intervenÅ£ie chirurgicală, care nu impune internarea pacientului.
29. În ce constă apneea nocturnă?
Aceasta este denumirea medicală a pauzelor de respiraÅ£ie intervenite în timpul sforăitului. Omul adormit sforăie, atunci când curentul de aer face să vibreze anumite porÅ£iuni de Å£esut (vălul palatin), în vreme ce apneea închide complet căile respiratorii, împiedicând pătrunderea aerului. La unele persoane se produc în somn mai mult de zece apnee pe oră, fiecare cu o durată de până la trei minute. În consecinţă, sângele este mai puÅ£in oxigenat, iar pulsul creÅŸte. Cei afectaÅ£i nu sesizează apneele, ci se miră doar de faptul că se simt mereu obosiÅ£i în cursul zilei. Apneea nocturnă poate fi diagnosticată la un laborator de somnologie.
30. Trebuie să ne curăţăm regulat urechile de ceară?
În niciun caz! Cerumenul, această pastă de culoare gălbuie, îndeplineÅŸte o funcÅ£ie importantă: menÅ£ine umiditatea în conductul extern al urechii, asigură protecÅ£ia pielii ÅŸi transportă impurităţile spre exterior, în direcÅ£ia pavilionului. Câteodată, ceara este produsă în exces, aÅŸa încât se poate forma un dop pe conduct. Pentru înlăturarea lui, e necesar să ne prezentăm la medic. Nu introduceÅ£i în ureche obiecte ascuÅ£ite ori beÅ£iÅŸoare cu vată la capete, fiindcă există riscul să vă provocaÅ£i leziuni pe timpan ori să împingeÅ£i dopul mai profund în ureche. Singura manevră permisă este îndepărtarea cerumenului vizibil, cu ajutorul unei lavete umede.
Ortopedie
31. Hernia de disc trebuie operată?
Depinde de simptome. De regulă, mai întâi se încearcă terapia conservativă cu medicamente, căldură ÅŸi gimnastică medicală. Însă dacă apar amorÅ£eli ÅŸi semne de paralizie, trebuie să se intervină chirurgical cât mai repede, pentru a împiedica eventuale leziuni foarte grave ale nervilor.
32. De la ce vârstă apare artroza?
De pe la 35 de ani, articulaÅ£iile încep să se uzeze. De obicei nu se observă nimic. Dintre cei trecuÅ£i de 50 de ani, însă, 50% prezintă simptome evidente de uzură, iar la persoanele care au împlinit 70 de ani ponderea urcă la 80%. Sunt afectate cel mai adesea articulaÅ£iile genunchilor, ÅŸoldurilor, umerilor, precum ÅŸi cele vertebrale. Măsurile profilactice optime sunt activitatea fizică, reducerea greutăţii corporale excedentare ÅŸi preparatele cu efect de regenerare a cartilajelor, cum ar fi capsulele de colagen.
33. Prin ce se deosebesc artroza ÅŸi artrita?
La artroză, cartilajul articular se erodează treptat, în decursul anilor. În final, oasele ajung să se frece unul de altul, dând naÅŸtere unei inflamaÅ£ii dureroase. În cazul artritei, este vorba de o boală autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar se dereglează, atacă articulaÅ£iile ÅŸi le distruge.
34. Chiropractician sau chiroterapeut?
Amândoi se ocupă de corectarea deficienÅ£elor aparatului locomotor, în special ale coloanei vertebrale, realizând o reaÅŸezare naturală a vertebrelor. ChiroterapeuÅ£ii sunt medici care au obÅ£inut această competenţă printr-o specializare suplimentară. Chiropracticienii nu sunt absolvenÅ£i ai facultăţii de medicină, ei au frecventat doar un curs, în urma căruia li s-a acordat o diplomă. Pot fi, eventual, fizioterapeuÅ£i sau practicanÅ£i ai metodelor de tratament naturist.
35. Când ne ajută acupunctura?
La dureri cronice în zona lombară ÅŸi la gonartroză, acupunctura ne ajută mai bine decât terapiile conservative cu medicamente. O ameliorare semnificativă apare, în general, după ÅŸase până la zece ÅŸedinÅ£e de tratament. Se obÅ£ine un rezultat ÅŸi mai bun atunci când acupunctura se combină cu fizioterapia.
36. Cum prevenim osteoporoza?
Când femeile se apropie de menopauză ÅŸi secreÅ£ia de estrogen scade până la dispariÅ£ie, efectul lui de protecÅ£ie încetează, prin urmare, creÅŸte riscul de rarefiere a Å£esutului osos. Alimentele bogate în calciu (de exemplu lactatele sau legumele cu frunze verzi), un aport suficient de vitamine (în primul rând D, K ÅŸi A) ÅŸi o activitate fizică susÅ£inută pot reduce riscul de apariÅ£ie a fracturilor.
SURSA formula-as.ro
