Ginecologie
1. La fiecare examen ar trebui palpat sânul?
După împlinirea vârstei de 30 de ani, femeile au dreptul ca la examenul medical periodic, efectuat o dată pe an, să le fie examinaţi sânii şi subaxilele. Totodată, ar fi util ca ele să-şi cerceteze lunar fiecare sân, prin palpare. Oncologii cunosc faptul că majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt depistate chiar de femei.
2. E important să facem un screening?
Da. Femeile trecute de 50 de ani sunt invitate să se prezinte din doi în doi ani la acest examen radiologic al sânilor. În pofida vocilor critice, cei mai mulţi dintre ginecologi pledează pentru participarea la screening. Deoarece majoritatea cazurilor de cancer mamar apar după intrarea în menopauză, examenul radiologic constituie cea mai bună metodă de depistare precoce a bolii. El poate pune în evidenţă nodulii deja de la dimensiunea de 3 milimetri, în timp ce la palpare, aceştia sunt descoperiţi abia de la 1,5 centimetri.
3. Când este utilă o dozare hormonală?
Un exemplu de investigaţie lipsită de sens, dar pe care medicii o fac cu plăcere, din raţiuni strict financiare, este dozarea hormonală în premenopauză. Doar în situaţia când o femeie doreşte să aibă copii şi nu poate, determinarea hormonilor e în măsură să clarifice cauzele. În acest scop, se măsoară nivelul progesteronului prezent în sânge. Hormonul respectiv este important pentru pregătirea şi stabilizarea unei sarcini.
4. Cât durează vârsta critică?
E diferită de la o persoană la alta. Ultima menstruaţie (intrarea în menopauză) este precedată de o perioadă de transformări ce se petrec în organismul femeii, când secreţia de estrogen scade (premenopauză). De la ultima menstruaţie trec iarăşi câţiva ani, până când organismul se stabilizează complet în noua situaţie. O treime dintre femei nu se confruntă cu niciun fel de simptome neplăcute, o altă treime are asemenea simptome, dar de intensitate redusă, iar ultima treime suportă adevărate suferinţe - dar, în general, numai pentru unul până la trei ani. În totalitate, aşa-numita vârstă critică poate dura până la două decenii.
5. Fibroamele pot deveni maligne?
Nu. Aceste tumori ale uterului sunt benigne. Este adevărat că, în cazuri extreme, ele pot ajunge la mărimea unei mingi de fotbal, dar există şi unele care rămân mici cât o nucă. Numeroase femei, cu vârstele cuprinse între 30 şi 50 de ani, au cel puţin unul. După climacteriu nu se mai formează fibroame noi, dimpotrivă, multe din ele chiar îşi reduc volumul.
Oftalmologie
6. Cititul la lumină slabă dăunează ochilor?
La adulţi, penumbra nu diminuează acuitatea vizuală, fiindcă globul ocular este pe deplin dezvoltat. Cel mult, le va vâjâi capul, întrucât cititul în condiţii de luminozitate redusă presupune efort, deci e mai obositor. În schimb, la copii, cititul la lumină crepusculară poate provoca tulburări de creştere a globului ocular, acesta căpătând o formă alungită. În consecinţă, punctul focal al razelor de lumină nu va mai cădea pe retină, ci în faţa ei, astfel încât copilul va deveni miop.
7. Este adevărat că ochii uscaţi pot lăcrima?
Da, oricât de paradoxal ar părea. Această afecţiune a ochilor provine dintr-o alterare a compoziţiei filmului lacrimal, care nu mai poate îndeplini funcţia sa de protecţie. Urmarea: corneea şi conjunctiva se usucă. Pleoapele nu mai alunecă fără frecare, ochii se irită şi lăcrimează. Soluţia: lacrimi artificiale.
8. Care lentile de contact sunt mai bune, cele moi sau cele dure?
Depinde de rezultatul examenului oftalmologic (determinarea capacităţii vizuale, măsurarea corneei) şi de frecvenţa cu care vor fi purtate. Ca regulă generală, lentilele cu forma stabilă (dure) sunt cele mai sănătoase pentru întrebuinţarea pe termen lung. Ele sunt umectate în permanenţă de lichidul lacrimal, care alimentează ochii cu oxigen şi nutrienţi. Lentilele flexibile (moi) ar trebui să rămână a doua opţiune, dacă urmează a fi purtate zilnic: fiind mai apropiate de suprafaţa ochiului, vor împiedica aprovizionarea acestuia cu substanţele necesare. Pe de altă parte, atunci când utilizatorul se găseşte într-un mediu poluat, cu mult praf, sub lentilele moi pătrunde mai puţină murdărie.
9. Oricine poate avea cataractă?
Da, pentru că aceasta este o afecţiune legată de vârstă. Într-o primă fază, opacizarea cristalinului poate fi compensată cu ajutorul ochelarilor. Când ei nu mai ajută, se recurge la o intervenţie chirurgicală, cristalinul propriu fiind înlocuit cu unul artificial. Rata de succes: peste 98%. Se operează sute de mii de cazuri în fiecare an, aşa încât, potrivit statisticilor, înlocuirea cristalinului ocupă primul loc printre cele mai frecvente intervenţii chirurgicale.
Urologie
10. Ce ne ajută rapid împotriva cistitei?
Un consum mare de lichide, de exemplu ceaiuri diuretice şi apă plată, pentru eliminarea microbilor din organism. În plus, căldura poate activa circulaţia în zona respectivă. Pentru prevenirea cistitei, se recomandă preparate cu extracte din plante, cum ar fi Urinal sau pastile cu albastru de metil. Dacă infecţia urinară se repetă des, va fi nevoie de un tratament cu antibiotice.
11. Există, într-adevăr, un vaccin contra infecţiei urinare?
Da. Se pot administra fie tablete, fie injecţii intramusculare. Tabletele se iau timp de câteva săptămâni şi oferă protecţie doar împotriva infecţiilor cu E.Coli, pe când injecţiile (câte una la trei săptămâni) previn şi infecţiile cu alţi microbi. E.Coli se poate combate şi cu ulei de oregano sau de cimbru.
12. Incontinenţa este o problemă de vârstă?
Nu, şi oamenii tineri suferă de ea. Cauza cea mai frecventă o reprezintă slăbirea muşchilor perineali. Medicii fac distincţia între incontinenţa de efort şi cea de imperiozitate. La cea dintâi, un strănut sau ridicarea unui obiect greu declanşează o pierdere involuntară de urină. La incontinenţa de imperiozitate, se simte brusc nevoia de a merge urgent la toaletă, chiar dacă se elimină doar o cantitate mică de urină. În stadiul incipient, pot fi de ajutor gimnastica medicală şi medicamentele, în cazurile grave, se intervine chirurgical.
Cardiologie
13. Cum se manifestă un infarct miocardic?
De obicei, el se anunţă prin simptome nespecifice: dificultate de respiraţie, dureri în epigastru, senzaţie de greaţă, vomă. Se întâlnesc şi manifestările clasice ale infarctului: dureri violente în piept şi o apăsare în zona inimii. Dacă toate acestea durează mai mult de 5 minute, telefonaţi imediat la 112. Nu încercaţi să luaţi mai întâi legătura cu medicul dvs. de familie.
14. Numai persoanele vârstnice pot suferi un accident vascular cerebral?
Nu, ele sunt afectate, într-adevăr, mai frecvent, însă nici copiii nu sunt scutiţi de acest risc. În ţările europene se raportează anual circa 250.000 de accidente vasculare cerebrale la adulţi şi aproximativ 300 la copii. Principala cauză la persoanele adulte este hipertensiunea arterială. De aceea, hipertensivii ar trebui să întrebuinţeze regulat tensiometrul. Ca prevenţie, se administrează combinaţii de substanţe vitale pentru organism (arginină, acid folic, vitamine din complexul B), care protejează vasele de sânge şi reduc tensiunea.
15. E adevărat că somnul de dinainte de miezul nopţii este cel mai sănătos?
Nu. Cine se culcă odată cu găinile se trezeşte dimineaţa foarte devreme, ceea ce nu e întotdeauna convenabil pentru inimă. Prima treime a somnului, în care somnul profund deţine o pondere însemnată, se desfăşoară indiferent de momentul adormirii. Durata optimă a repaosului nocturn este de aproximativ 7 ore.
16. Care e limita maximă a unei tensiuni considerate normale?
Altădată, limita superioară admisă pentru pacienţii cu risc major era stabilită la 13/8. Însă era cel mai adesea depăşită, fapt frustrant, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi. În prezent, este valabilă pentru toată lumea - inclusiv pentru persoanele sănătoase - valoarea de 14/9. Necesită tratament numai pacienţii la care valorile se menţin ridicate pe o perioadă mai îndelungată de timp.
Neurologie
17. Creierul se atrofiază la bătrâneţe?
Nu. Dar capacitatea de memorare scade în decursul anilor. Aceasta înseamnă că nu mai putem reţine atâtea lucruri noi, deodată. Însă neuronii nu dispar din cauza înaintării în vârstă, ci numai în cazul când nu-i folosim - la fel ca un muşchi, pe care am încetat să-l antrenăm. Extractele de ginkgo biloba întăresc concentrarea şi memoria. Şi încă o veste bună: în prezent, cercetătorii dispun de date care atestă faptul că, într-adevăr, creierul poate da naştere la noi neuroni până la sfârşitul vieţii noastre.
18. Durerile puternice de cap indică existenţa unei tumori cerebrale?
În general, nu. Aproape întotdeauna e vorba de o durere de cap provocată de încordare (cefalee psihogenă) sau de o migrenă. Ambele pot fi ţinute sub control, fără probleme, cu medicamente şi alte măsuri (mişcare, consum îndestulător de lichide, un stil de viaţă echilibrat etc.).
19. Botoxul ajută contra migrenei?
Da, însă administrarea lui nu este permisă decât la adulţii cu migrenă cronică şi numai cu condiţia ca alte remedii să se fi dovedit ineficiente. Neurologii specializaţi în migrena cronică sunt singurii care pot injecta botoxul, în diferite puncte de pe capul şi ceafa pacienţilor. Tratamentul trebuie repetat la intervale de 12 săptămâni.
20. Unde îşi are sediul memoria durerii?
Mai întâi, trebuie precizat că formularea de mai sus induce în eroare, întrucât sugerează că ar exista o anumită porţiune din creier care ar memora durerile. Ei bine, nu se întâmplă astfel. Aşa-numita memorie a durerii se referă la diverse zone din creier şi măduva spinării, care primesc şi prelucrează senzaţiile dureroase. Cu timpul, durerile puternice pot modifica neuronii, făcându-i mai sensibili. Atunci, persoana respectivă resimte chiar şi o uşoară atingere ca pe o durere.
21. Ce ne oferă noul test pentru boala Alzheimer?
În boala Alzheimer, pacienţii pierd continuu substanţă cerebrală, astfel încât activitatea lor mentală se restrânge din ce în ce mai mult. Testul de care vorbim permite diagnosticarea afecţiunii deja în faza ei iniţială, ceea ce dă medicilor posibilitatea să prescrie un tratament medicamentos care va ameliora simptomele, încetinind involuţia mentală a bolnavilor. Pentru pacienţi, aceasta înseamnă îmbunătăţirea calităţii vieţii pe o perioadă îndelungată.
Medicină internă
22. Arsurile la stomac sunt realmente inofensive?
Atâta vreme cât apar numai ocazional, da. Arsurile la stomac sunt provocate de acidul gastric care urcă în esofag. Dacă aceasta se întâmplă frecvent, esofagul poate să se inflameze nervos sau, cel puţin, să reacţioneze, deoarece el nu este dotat, la fel ca stomacul, cu o mucoasă care să-l protejeze împotriva acţiunii acidului. Asemenea cazuri necesită tratament cu preparate antiacide. Pentru situaţiile mai grave, se recomandă inhibitori de secreţie gastrică.
23. Ce este Helicobacter pylori?
Aşa se numeşte o bacterie foarte răspândită, care atacă mucoasa gastrică, generând simptome ca senzaţia persistentă de greaţă, balonările sau diareea. Helicobacter pylori favorizează, de asemenea, apariţia ulcerului. O vindecare de durată se obţine cu tinctură de obligeană şi propolis.
24. Cum se recunoaşte o disfuncţie tiroidiană?
Când glanda produce o cantitate insuficientă de hormoni, avem de-a face cu o hipotiroidie. Simptome caracteristice: creşterea greutăţii corporale, sensibilitate la frig, apatie, stări depresive. Dacă, dimpotrivă, hormonii sunt secretaţi în exces, este vorba de o hipertiroidie, care se poate manifesta prin scăderea în greutate, tremurături, diaree, tahicardie, nervozitate. Se va aplica terapia potrivită, în funcţie de starea tiroidei.
25. Care sunt primele semne ce anunţă reumatismul?
Reumatismul debutează brusc. Numeroşi pacienţi se trezesc într-o dimineaţă cu articulaţiile umflate, înroşite şi fierbinţi. Boala îşi face apariţia, de regulă, de la vârsta de 35 de ani în sus, însă poate afecta şi copiii, iar femeile sunt mai expuse la ea decât bărbaţii. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât există şanse mai bune de a ţine simptomele sub control.
26. Care este durata maximă a unui tratament cu antibiotice?
Depinde de afecţiune. La o cistită, de exemplu, este adesea suficientă o singură administrare. În cazul unei inflamaţii grave a miocardului, tratamentul poate dura şase luni sau chiar mai mult.
ORL
27. Când ar fi necesar să facem o audiogramă?
Oricând aveţi senzaţia că auziţi mai prost ca înainte ori că vă aflaţi mai des în situaţia de a vă ruga interlocutorul să repete ceea ce tocmai v-a spus, mergeţi să vă verificaţi auzul (eventual, reluaţi investigaţia în fiecare an). Milioane de oameni suferă în prezent de hipoacuzie. Cifra este în continuă creştere, îndeosebi în rândul tinerilor.
28. Când trebuie extirpaţi polipii?
Vegetaţiile adenoide, numite în limbajul uzual polipi, aparţin sistemului imunitar, deci au un rol bine determinat în organismul nostru. Însă polipii cu volumul în permanenţă mărit (a nu se confunda cu amigdalele, situate în gât) pot bloca respiraţia, generând o rinită rebelă şi dese inflamaţii ale urechii medii. În asemenea cazuri, soluţia cea mai bună este înlăturarea lor. De obicei, se face o mică intervenţie chirurgicală, care nu impune internarea pacientului.
29. În ce constă apneea nocturnă?
Aceasta este denumirea medicală a pauzelor de respiraţie intervenite în timpul sforăitului. Omul adormit sforăie, atunci când curentul de aer face să vibreze anumite porţiuni de ţesut (vălul palatin), în vreme ce apneea închide complet căile respiratorii, împiedicând pătrunderea aerului. La unele persoane se produc în somn mai mult de zece apnee pe oră, fiecare cu o durată de până la trei minute. În consecinţă, sângele este mai puţin oxigenat, iar pulsul creşte. Cei afectaţi nu sesizează apneele, ci se miră doar de faptul că se simt mereu obosiţi în cursul zilei. Apneea nocturnă poate fi diagnosticată la un laborator de somnologie.
30. Trebuie să ne curăţăm regulat urechile de ceară?
În niciun caz! Cerumenul, această pastă de culoare gălbuie, îndeplineşte o funcţie importantă: menţine umiditatea în conductul extern al urechii, asigură protecţia pielii şi transportă impurităţile spre exterior, în direcţia pavilionului. Câteodată, ceara este produsă în exces, aşa încât se poate forma un dop pe conduct. Pentru înlăturarea lui, e necesar să ne prezentăm la medic. Nu introduceţi în ureche obiecte ascuţite ori beţişoare cu vată la capete, fiindcă există riscul să vă provocaţi leziuni pe timpan ori să împingeţi dopul mai profund în ureche. Singura manevră permisă este îndepărtarea cerumenului vizibil, cu ajutorul unei lavete umede.
Ortopedie
31. Hernia de disc trebuie operată?
Depinde de simptome. De regulă, mai întâi se încearcă terapia conservativă cu medicamente, căldură şi gimnastică medicală. Însă dacă apar amorţeli şi semne de paralizie, trebuie să se intervină chirurgical cât mai repede, pentru a împiedica eventuale leziuni foarte grave ale nervilor.
32. De la ce vârstă apare artroza?
De pe la 35 de ani, articulaţiile încep să se uzeze. De obicei nu se observă nimic. Dintre cei trecuţi de 50 de ani, însă, 50% prezintă simptome evidente de uzură, iar la persoanele care au împlinit 70 de ani ponderea urcă la 80%. Sunt afectate cel mai adesea articulaţiile genunchilor, şoldurilor, umerilor, precum şi cele vertebrale. Măsurile profilactice optime sunt activitatea fizică, reducerea greutăţii corporale excedentare şi preparatele cu efect de regenerare a cartilajelor, cum ar fi capsulele de colagen.
33. Prin ce se deosebesc artroza şi artrita?
La artroză, cartilajul articular se erodează treptat, în decursul anilor. În final, oasele ajung să se frece unul de altul, dând naştere unei inflamaţii dureroase. În cazul artritei, este vorba de o boală autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar se dereglează, atacă articulaţiile şi le distruge.
34. Chiropractician sau chiroterapeut?
Amândoi se ocupă de corectarea deficienţelor aparatului locomotor, în special ale coloanei vertebrale, realizând o reaşezare naturală a vertebrelor. Chiroterapeuţii sunt medici care au obţinut această competenţă printr-o specializare suplimentară. Chiropracticienii nu sunt absolvenţi ai facultăţii de medicină, ei au frecventat doar un curs, în urma căruia li s-a acordat o diplomă. Pot fi, eventual, fizioterapeuţi sau practicanţi ai metodelor de tratament naturist.
35. Când ne ajută acupunctura?
La dureri cronice în zona lombară şi la gonartroză, acupunctura ne ajută mai bine decât terapiile conservative cu medicamente. O ameliorare semnificativă apare, în general, după şase până la zece şedinţe de tratament. Se obţine un rezultat şi mai bun atunci când acupunctura se combină cu fizioterapia.
36. Cum prevenim osteoporoza?
Când femeile se apropie de menopauză şi secreţia de estrogen scade până la dispariţie, efectul lui de protecţie încetează, prin urmare, creşte riscul de rarefiere a ţesutului osos. Alimentele bogate în calciu (de exemplu lactatele sau legumele cu frunze verzi), un aport suficient de vitamine (în primul rând D, K şi A) şi o activitate fizică susţinută pot reduce riscul de apariţie a fracturilor.
SURSA formula-as.ro