În fiecare an, la 11 iulie, este sărbătorită Ziua mondială a populaÅ£iei. Marcată pentru prima oară în 1989, la recomandarea Consiliului Director al Programului NaÅ£iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Ziua mondială a populaÅ£iei a fost aleasă ca urmare a atingerii cifrei de cinci miliarde a populaÅ£iei globale, la 11 iulie 1987, potrivit site-ului Institutului NaÅ£ional de Statistică - https://insse.ro.
De la o ediÅ£ie la alta, această zi a câÅŸtigat popularitate, bucurându-se de sprijin ÅŸi de interes din partea organizaÅ£iilor ÅŸi a oamenilor din întreaga lume. OrganizaÅ£iile non-guvernamentale, grupurile oamenilor de afaceri, organizaÅ£iile comunitare ÅŸi alte instituÅ£ii desfăşoară, cu ocazia acestei zile, diverse activităţi educaÅ£ionale: seminarii, sesiuni de informare educaÅ£ională, ateliere, cursuri, dezbateri, mese rotunde ÅŸi concursuri educative axate pe creÅŸterea gradului de informare a oamenilor pe tematica aleasă.
Ziua mondială a populaÅ£iei este marcată, în 2021, în al doilea an al pandemiei COVID-19. Pandemia a compromis sistemele de îngrijire a sănătăţii, în special în domeniul sănătăţii sexuale ÅŸi reproductive. De asemenea, a expus ÅŸi a exacerbat inechităţile de gen: violenÅ£a de gen a crescut, la fel ÅŸi riscul căsătoriei între copii ÅŸi al mutilării genitale feminine, întrucât programele de abolire a acestor practici dăunătoare au fost întrerupte. Un număr semnificativ de femei au rămas fără locuri de muncă ori le-au scăzut câÅŸtigurile financiare, crescându-le, în aceeaÅŸi timp, responsabilităţile de îngrijire a copiilor care învaţă online sau faţă de persoanele în vârstă, prin deplasarea la domiciliul acestora.
În acest context, multe ţări ÅŸi-au exprimat îngrijorarea din ce în ce mai mare cu privire la schimbarea ratelor de fertilitate, notează site-ul www.un.org/en/events/populationday. Trecutul recent a cunoscut schimbări enorme în ratele de fertilitate ÅŸi în speranÅ£a de viaţă. La începutul anilor '70, femeile aveau în medie 4,5 copii fiecare; până în 2015, fertilitatea totală a lumii scăzuse la sub 2,5 copii de femeie. Între timp, durata medie de viaţă globală a crescut, de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019. În plus, a crescut nivelul de urbanizare ÅŸi a fost accelerată migraÅ£ia. 2007 a fost primul an în care au locuit mai multe persoane în zonele urbane decât în zonele rurale ÅŸi, până în 2050, aproximativ 66% din populaÅ£ia lumii va locui la oraÅŸe.
Toate acestea afectează dezvoltarea economică, ocuparea forÅ£ei de muncă, distribuÅ£ia veniturilor, sărăcia ÅŸi protecÅ£ia socială, arată sursa citată. Ele afectează, de asemenea, eforturile de asigurare a accesului universal la asistenÅ£a medicală, educaÅ£ie, locuinÅ£e, salubrizare, apa, alimente ÅŸi energie. În afară de garanÅ£iile constituÅ£ionale ale egalităţii de gen în multe ţări, la nivel mondial, în medie, femeile se bucură de doar 75% din drepturile legale ale bărbaÅ£ilor. Sondajele cantitative arată că între 4% ÅŸi 29% dintre femeile care folosesc contracepÅ£ia o fac fără ÅŸtirea soÅ£ilor sau a partenerilor lor. Doar 55% dintre femei au puterea de a lua propriile decizii cu privire la corpurile lor. Se estimează că 58% dintre femeile victime ale crimelor au fost ucise de un partener intim sau de un membru al propriei familii, respectiv 137 de femei în fiecare zi. Acest lucru a fost exacerbat de pandemia COVID-19, iar violenÅ£a împotriva femeilor a fost considerată "umbra pandemică" ("shadow pandemic").
În 1950, la cinci ani de la fondarea OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite, populaÅ£ia mondială era de aproximativ 2,6 miliarde de oameni. A ajuns la ÅŸase miliarde în 1999. În octombrie 2011, populaÅ£ia globală era de ÅŸapte miliarde, iar în prezent, pe pământ, sunt 7,875 miliarde de oameni, notează www.unfpa.org.
Potrivit estimărilor Diviziei ONU pentru PopulaÅ£ie, aproximativ 83 de milioane de oameni cresc populaÅ£ia lumii în fiecare an. Chiar presupunând că nivelul fertilităţii va continua să scadă, populaÅ£ia globală va fi de 8,6 miliarde în 2030, de 9,8 miliarde în 2050 ÅŸi de 11,2 miliarde în 2100, conform proiecÅ£iei de variantă medie. Divizia ONU pentru PopulaÅ£ie colaborează îndeaproape cu agenÅ£iile, fondurile, programele ÅŸi organismele sistemului NaÅ£iunilor Unite pentru punerea în aplicare a programului de lucru privind populaÅ£ia ÅŸi pentru continuarea ConferinÅ£ei InternaÅ£ionale privind PopulaÅ£ia ÅŸi Dezvoltarea. Misiunile OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite, oficiile guvernelor naÅ£ionale, birourile ONU, cercetătorii, reprezentanÅ£ii mass-media ÅŸi publicul se consultă în mod regulat cu Divizia ONU pentru PopulaÅ£ie privind estimările ÅŸi proiecÅ£iile populaÅ£iei, precum ÅŸi asupra informaÅ£iilor ÅŸi analizelor privind problemele legate de populaÅ£ie ÅŸi dezvoltare, conform www.un.org.
În cazul României, datele publicate de Institutul NaÅ£ional de Statistică arată că populaÅ£ia după domiciliu era de 22,089 milioane de persoane, la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 0,5% faţă de luna similară a anului trecut. La 1 ianuarie 2021, populaÅ£ia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,442 milioane de persoane, în scădere uÅŸoară faţă 1 ianuarie 2020 (0,6%). INS menÅ£ionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se o scădere uÅŸoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) ÅŸi în acelaÅŸi timp o creÅŸtere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaÅ£iei vârstnice (de 65 ani ÅŸi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115,0 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).
Potrivit unui proiect de guvern privind organizarea ÅŸi desfăşurarea recensământului populaÅ£iei ÅŸi locuinÅ£elor din România în anul 2021, aflat în procedură parlamentară, a fost modificat momentul de referinţă al acestuia din 1 mai 2021 în 1 decembrie 2021, dar ÅŸi decalarea termenelor pentru transmiterea datelor de către instituÅ£iile furnizoare ÅŸi a organizării cercetării statistice post-recensământ din perioada noiembrie - decembrie 2021, în perioada iulie - august 2022.
Sursa: Agerpres