Business, discount, cash - cu toții știm ce înseamnă aceste cuvinte, chiar dacă unii dintre noi nu au apucat să învețe limba engleză la școală. În ultimii ani, vocabularul limbii române a crescut considerabil datorită influențelor externe. Dar oare cât de mult am împrumutat din limba engleză și de ce?
Globalizarea și-a pus amprenta pe multe națiuni în ultimii zeci de ani. Dintre toate ariile care au fost afectate, lexicul este de departe una dintre cele mai influențate părți. Am împrumutat aproape pe neașteptate cuvinte pe care mai deunăzi le căutăm cu înflăcărare în dicționarele englez-român. Acum, le folosim pe nerăsuflate și parcă au devenit una și aceeași cu “botoșei”, “mămăligă” sau “șugubăț”. Auzim din ce în ce mai mult pe stradă - mai ales la cei tineri - că se duc la “job”, nu mai au “cash” sau vor să meargă la un anumit magazin că are “discount”.
Toate cuvintele împrumutate dintr-o limbă străine poartă denumirea de "xenisme". Potrivit DEX, xenismele sunt “termene străine introduse într-o limbă, care corespund realității specifice limbii din care s-a făcut împrumutul.” Pe scurt, sunt străinisme, cuvinte sau sintagme neadaptate. În comparație, neologismele sunt cuvinte împrumutate, dar adaptate la gramatica și lexicul limbii române (cum este spre exemplu “cremvurșt” din germană).
Revenind la cuvintele împrumutate în special din limba engleză, aceste xenisme poartă și denumirea mai plastică de…”anglicisme” sau “englezisme”. Care sunt însă cele mai folosite cuvinte de către români?
Putem să le luăm în ordinea alfabetică și să începem cu “business”. Aflăm din definiție că înseamnă “afacere, ocupație, muncă”, dar poate însemna, în argou, și “afacere dubioasă care oferă perspectiva unei îmbogațiri ușoare”. Ce-i drept, trebuie să fim atenți la context ca să distingem diferența. Trecem mai departe la “cash” - înseamnă bani gheață, numerar și îl auzim destul de des în interacțiunea cu orice bancă din România sau chiar la un magazin. “Banca nu are cash” sau “Plata se face doar cash”. Cuvântul “cash” provine de fapt din limba italiană “casa” - casă de bani. Multe firme românești folosesc și termenul de cash flow, ce înseamnă diferența dintre încasări și plăți curente. Termenul de “discount” îl folosesc destul de des hypermarketurile și magazinele online din România atunci când își prezintă promoțiile. Îl auzim mai ales la Black Friday (o altă sintagmă împrumutată mai de curând pe plaiurile noastre).
“Jackpot” îl găsim mai ales când este vorba despre un concurs televizat sau în limbajul argoului de zi cu zi, atunci când te referi că cineva câștigă ceva dintr-o situație sau a dat marea lovitură. Literalmente, definiția cuvântului este câștigarea potului cel mare la un joc. Și este logic dacă te gândești că termenul de “jackpot” vine din lumea jocurilor de cazinou. Originar, cuvântul vine din pokerul ce se juca în secolul al XIX-lea, “Jacks&Betters”, în care cel care începea pariul trebuia să aibă cel puțin o pereche de juvete (Jacks) in mâna sa.
“Job” a ajuns să fie atât de frecvent folosit încât poate fi considerat deja parte din limba română. “Mă duc la serviciu” a fost înlocuit cu “mă duc la job”. Conform definiției, “job” înseamnă “slujbă”, “serviciu” sau “afacere cu caracter privat sau oficial”.
“Office” întră cam în aceeași categorie cu “job”. Îl auzim frecvent la tinerii care lucrează în corporații și nu numai. Literalmente, “office” înseamnă cameră, sală, încăpere în care se află una sau mai multe mese de scris, la care lucrează angajații unei companii și vine din limba latină “officium”.
“OK” este poate cel mai utilizat cuvânt chiar și de către persoane care nu au studiat limba engleză. Este printre primele cuvinte împrumutate și nu numai limba română l-a “îmbrățișat”, ci mai toate limbile din lume. Este foarte versatil și se poate folosi ca substantiv, adjectiv, adverb, interjectie etc. Ce înseamnă de fapt “ok”? Este un cuvânt ce denotă acceptare, agreare, dar și indiferență. Originea acestuia vine din anul 1839, dintr-o glumă a ziarului Boston Morning Post, care a folosit prescurtea “OK” de la sintagma “Oll korect”. Un alt predecesor al sau a fost OW - “oll wright”.
“Software” este într-adevăr un cuvânt mai de nișă care este folosit în special de programatori sau oameni care interacționează ceva mai mult cu un computer. Cuvântul descrie un sistem de programe pentru calculatoare.
“Staff” întră în aceeași categorie cu “job” și “office” și se referă la un grup de persoane care au o misiune comună sau care lucrează în același loc. Un corespondent din limba română ar fi cuvântul “personal” al unei firme, dar “staff” începe să fie din ce în mai uzual chiar și în discursuri formale, publice.
“Target” este tot un termen folosit excesiv în corporații și reprezintă obiectivul pe care o echipă dorește să îl atingă într-o anumită perioadă de timp. Deși îl întâlnim în limba engleză, originar acesta provine de la cuvântul din limba franceză “targette”.
După cum puteți vedea, deși limba română este o limbă cu un vocabular extrem de bogat în comparație cu alte limbi, tot împrumută cuvinte străine. O mare influență au avut-o și toate filmele, reclamele și cărțile ce au la bază limba engleză, una dintre cele mai vorbite din lume.