Ca de obicei, publicăm astăzi încă o poezie primită pe adresa de e-mail a redacției noastre. Vă dorim lectură plăcută.
PREA TÂRZIU
de Nicanor Casandruc
Pe aripa unui vânt,
Zboară-n taină al meu gând.
Se strecoară pe fereastră,
Colo,-n casa părintească.
Intră și ai ploii stropi,
C-a rămas numai un ochi.
Restu-s cioburi, că s-au spart,
De când ai mei au plecat.
Și în casă ,ce să vezi?
Sunt și urme de zăpezi,
Vetrele s-au dărâmat,
Hornul sobei a picat.
Iată, a pătruns prin geam,
Și de la salcâm un ram.
Patul cu mindir e gol,
Doar cu umbra de la pom.
S-a mai prăvălit și-o grindă
Peste ușa de la tindă,
Și acum e răstignită,
De la vreme înnegrită.
Gândul merge mai departe...
Inima în chin se zbate,
Ochi-n lacrimi mi se scaldă:
Și icoana stă să cadă.
Mamă, sufletul mă doare
Când văd casa dumitale
Unde cu drag ne-ai crescut!
A ajuns un boț de lut!
Supărarea mă apasă!
Scot cu greu gândul din casă,
Îl plimb colo prin grădină:
Mă simt încărcat de vină!
Că nu am venit la timp
Gardul,poarta, să le schimb,
Și să ung căsuța dragă,
Chirpicii să nu se spargă.
Totul este prea pustiu!
Cred că m-am gândit târziu!
Îmi iau gândul înapoi,
Și-l împărtășesc cu voi.
***
Vă reamintim că publicația Știri.Botoșani.Ro așteaptă creațiile voastre, în versuri, pe adresa stiribotosani2000@gmail.com, în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fiți poeți consacrați, ci să vă placă să citiți și să scrieți poezie, căreia noi i-am dedicat o rubrică numită VERSURI DIN STRADĂ.
Și nu uitați: Trăim în Botoșani, oameni buni. Aceasta este capitala poeziei din România, iar acest lucru nu ni-l poate lua nimeni! (Editor șef, Tudor Carare)