Usturoiul de Copălău ar putea deveni brand european. „Se cultivă de cel puţin 200 de ani, de pe vremea boierilor“

Usturoiul de Copălău ar putea deveni brand european. „Se cultivă de cel puţin 200 de ani, de pe vremea boierilor“

Localnicii comunei din judeţul Botoşani considerată „patria usturoiului“ cultivă, de peste două secole, un soi aparte din această plantă, fiind principala lor sursă de venit. Acum, autorităţile pregătesc documentaţia pentru recunoaşterea lui ca brand unicat în Europa.

„În România, dacă zici usturoi, zici automat Copălău. Altul mai bun nu există la noi în ţară, poate chiar în toată lumea. Aici, la noi, este «Ţara Usturoiului», medicament şi condiment“, spune cu mândrie un sătean din comună.

Lăsând la o parte subiectivismul de înţeles al botoşăneanului, usturoiul de Copălău este, într-adevăr, un brand la nivel naţional, iar în scurt timp, spun autorităţile agricole ale judeţului, va deveni şi la nivel european. În comună, se cultivă peste 100 de hectare de usturoi, iar fiecare localnic are măcar o parcelă cu acest soi, renumit pentru calităţile sale deosebite, inclusiv medicale, scrie Adevărul.

„Copălău este, fără îndoială, patria usturoiului în România. Are o recunoaştere la nivel naţional şi lucrăm la acreditarea acestui produs «usturoi de Copălău» cu o denumire cu origine protejată la nivel european. Putem spune că este un adevărat fenomen în România “, spune Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole Judeţene Botoşani.  

„Usturoiul e viaţa omului din Copălău“  

Ca să ajungi la Copălău, nu ai nevoie de niciun indicator. Ştii că eşti acolo când vezi în faţa fiecărei porţi de la drumul mare câte o mică tarabă plină cu funii de usturoi ademenitor. Nu există om în Copălău care să nu aibă măcar câţiva ari cultivaţi cu usturoi. Este ca o tradiţie nescrisă, păstrată cu sfinţenie de fiecare localnic.

„Dacă nu ai usturoi, ori nu eşti gospodar, ori eşti venetic. Alt răspuns nu este. Dacă eşti de la Copălău, pui usturoi de ăsta vechi de-al nostru în pământ“, spune o femeie trecută bine de 80 de ani. Pentru oamenii din Copălău, cultivarea usturoiului este aproape o religie.  

„Usturoiul este totul pentru noi. La noi, alte produse nu se fac, usturoiul este viaţa unui om din Copălău. După ce mă trezesc, când ies dimineaţa afară simt mirosul de usturoi de-al nostru aromat şi atunci mă limpezesc şi încep să am poftă de viaţă. Este şi o dragoste, pentru că facem asta din generaţie în generaţie, cu tata, cu mama, cu bunicii. Când lucrăm la usturoi, este veselie. Noi îl cultivăm cu bucurie şi nu ne abatem de la tradiţie“, spune şi Florin Ciprian Damaschin, un tânăr din Copălău care cultivă peste 1.5 hectare cu usturoi.

Oamenii locului spun că tradiţia cultivării usturoiului este foarte veche, probabil din Evul Mediu.

„De când m-am trezit la viaţă, eu aşa am ştiut, că se pune usturoi la Copălău. De cel puţin 200 de ani se cultivă usturoiul aici, de pe vremea boierilor. Poate chiar mai mult“, spune Mihai Rohozneanu, un cultivator cu mare vechime la Copălău.   

„Usturoiul ne dă pâine cea de toate zilele“  

Dincolo de latura sentimentală şi tradiţională a cultivării usturoiului, pentru oamenii din Copălău este şi o afacere din care mulţi trăiesc. În comună, sunt 80 de producători de usturoi autorizaţi care primesc subvenţie şi sunt înscrişi în programele naţionale de sprijin. Aceştia au între un hectar şi două-trei hectare cultivate cu usturoi, iar producţia o vând, de obicei, pe bază de contract, în cantităţi mari, relatează Adevărul.

Florin Damaschin (37 de ani) cultivă usturoi de mic. A învăţat de la părinţi, a lucrat împreună cu aceştia, iar apoi s-a desprins şi a început cu jumătate de hectar. A reuşit să prospere din vânzarea usturoiului şi acum cultivă pe 1.5 hectare, iar anul viitor vrea să se extindă pe cel puţin 2.5 hectare.

„Pentru noi, usturoiul este şi o afacere. Cu el ne câştigăm pâinea de zi cu zi. Ne-a adus prosperitate usturoiul“, spune botoşăneanul. Prosperitate care se vede şi în locuinţele ridicate de mari cultivatori de usturoi. Pe lângă aceştia, mai sunt localnici care cultivă pe suprafeţe mai mici şi vând la poartă, pe drumul european. Nea Tudose, cultivă usturoi de peste 40 de ani şi spune că usturoiul de Copălău era căutat încă de vremea comunismului.

„Este cultura care merge cel mai bine, dă o pâine de mâncat oamenilor, şi înainte veneau şi luau camioane cu usturoi“, spune localnicul. Pentru diversificare, oamenii completează oferta cu roşii, ardei sau castraveţi cultivaţi în curte.   

Jumătate medicament, jumătate condiment  

Localnicii spun că usturoiul lor a devenit atât de renumit datorită calităţilor sale unice, dar şi aromei aparte. „Usturoiul de Copălău se recunoaşte prin faptul că nu are miros. În schimb, când mănânci un «căţel» se umple gura de aromă“, spune Mihai Rohozneanu. Această calitate ar avea legătură cu solul în care este cultivat, explică Florin Damaschin. Pentru a menţine aceaastă calitate genetică a usturoiului de Copălău, cultivatorii, la un anumit interval, schimbă seminţele între ei.

„Schimbăm seminţele între noi. Dacă punem aceeaşi sămânţă doi ani la rând, nu se mai face la fel. Parcă şi-ar pierde vigoarea şi felul lui unic“, spune Damaschin.

Oamenii afirmă că usturoiul de Copălău are şi proprietăţi medicinale, fiind un adevărat antibiotic care stimulează sistemul imunitar şi, faţă de alte soiuri, nu afectează stomacul.   

O cultură pretenţioasă  

Localnicii spun că pentru cultivarea usturoiului de Copălău trebuie multă muncă, fiind o plantă pretenţioasă care necesită multă îngrijire manuală.

„Trebuie să plătim oameni, iar sămânţa şi terenul trebuie schimbate de la an la an. Usturoiul este pretenţios, are nevoie de mai multă îngrijire.Terenul trebuie pregătit. Dacă nu plouă, terenul se pregăteşte foarte greu. La început, dăm cu freza, apoi arăm. Iar aici se opreşte mecanizarea şi începe munca la sapă. De două - trei ori se sapă, se pliveşte. Iar apoi este recoltatul. Trebuie să-l recoltăm cât mai repede, fiindcă dacă trec câteva zile nu se mai poate scoate din pământ“, explică Florin Damaschin.

Investiţiile la un hectar de usturoi se ridică la aproximativ 6.000 de euro, cu toate lucrările. După recoltare, usturoiul se împleteşte printr-o tehnică aparte pe funii. „Este şi mai aspectuos, dar şi rezistă mai bine, nu se strică“, spune soţia lui Florin.    

De la Copălău, în toată ţara  

Tradiţia culturilor de usturoi de la Copălău a dus la apariţia de noi măsuri de sprijin pentru fermieri la nivel naţional. Astfel, cultivatorii de la Copălău împreună cu reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene Botoşani au solicitat în urmă cu doi ani Ministerului Agriculturii acordarea unei forme de sprijin pentru cultura usturoiului. Aşa a apărut programul naţional pentru usturoi, prin care sunt subvenţionaţi toţi cei care cultivă minimum 30 de ari de usturoi şi valorifică produsele.

„Am avut în acea vreme o delegaţie de la Copălău împreună cu noi, cei de la Direcţia Agricolă, la Ministerul Agriculturii. Acolo, am expus motivele pentru care solicităm acest sprijin, pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli să-şi cultive usturoiul. Aşa a apărut o măsură la nivel naţional. Practic, fermierii primesc 3.000 de euro pentru fiecare hectar“, a explicat Cristian Delibaş. 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

(P) Deputatul Mihaela Huncă: „La mulţi ani, Pro România Botoşani! Organizaţia judeţeană împlinește doi ani de la înfiinţare!”

Sâmbătă, 19 Septembrie 2020
107

Comunicat de presă:Zi specială  pentru membrii şi simpatizanţii PRO România Botoşani! Împlinim doi ani de când suntem în slujba botoşănenilor, doi ani de c...

Botoșăneni răniți într-un accident rutier petrecut în Suceava

Sâmbătă, 19 Septembrie 2020
722

Doi botoșăneni au ajuns la spital, după ce au fost victimele unui accident rutier petrecut vineri, în localitatea Ilișești din județul Suceava.Ancheatatorii au stabilit că un bărbat ...

Dorohoian băgat în spital de propriul cal

Sâmbătă, 19 Septembrie 2020
210

Un bărbat de 80 de ani din Dorohoi, care a ajuns la Urgenţe în stare gravă. Acesta se pregătea să bage calul în grajdul casei, însă, animalul s-a speriat de un câine şi ...