Localnicii comunei din judeÅ£ul BotoÅŸani considerată „patria usturoiului“ cultivă, de peste două secole, un soi aparte din această plantă, fiind principala lor sursă de venit. Acum, autorităţile pregătesc documentaÅ£ia pentru recunoaÅŸterea lui ca brand unicat în Europa.
„În România, dacă zici usturoi, zici automat Copălău. Altul mai bun nu există la noi în Å£ară, poate chiar în toată lumea. Aici, la noi, este «Å¢ara Usturoiului», medicament ÅŸi condiment“, spune cu mândrie un sătean din comună.
Lăsând la o parte subiectivismul de înÅ£eles al botoşăneanului, usturoiul de Copălău este, într-adevăr, un brand la nivel naÅ£ional, iar în scurt timp, spun autorităţile agricole ale judeÅ£ului, va deveni ÅŸi la nivel european. În comună, se cultivă peste 100 de hectare de usturoi, iar fiecare localnic are măcar o parcelă cu acest soi, renumit pentru calităţile sale deosebite, inclusiv medicale, scrie Adevărul.
„Copălău este, fără îndoială, patria usturoiului în România. Are o recunoaÅŸtere la nivel naÅ£ional ÅŸi lucrăm la acreditarea acestui produs «usturoi de Copălău» cu o denumire cu origine protejată la nivel european. Putem spune că este un adevărat fenomen în România “, spune Cristian DelibaÅŸ, ÅŸeful DirecÅ£iei Agricole JudeÅ£ene BotoÅŸani.
„Usturoiul e viaÅ£a omului din Copălău“
Ca să ajungi la Copălău, nu ai nevoie de niciun indicator. Åžtii că eÅŸti acolo când vezi în faÅ£a fiecărei porÅ£i de la drumul mare câte o mică tarabă plină cu funii de usturoi ademenitor. Nu există om în Copălău care să nu aibă măcar câÅ£iva ari cultivaÅ£i cu usturoi. Este ca o tradiÅ£ie nescrisă, păstrată cu sfinÅ£enie de fiecare localnic.
„Dacă nu ai usturoi, ori nu eÅŸti gospodar, ori eÅŸti venetic. Alt răspuns nu este. Dacă eÅŸti de la Copălău, pui usturoi de ăsta vechi de-al nostru în pământ“, spune o femeie trecută bine de 80 de ani. Pentru oamenii din Copălău, cultivarea usturoiului este aproape o religie.
„Usturoiul este totul pentru noi. La noi, alte produse nu se fac, usturoiul este viaÅ£a unui om din Copălău. După ce mă trezesc, când ies dimineaÅ£a afară simt mirosul de usturoi de-al nostru aromat ÅŸi atunci mă limpezesc ÅŸi încep să am poftă de viaţă. Este ÅŸi o dragoste, pentru că facem asta din generaÅ£ie în generaÅ£ie, cu tata, cu mama, cu bunicii. Când lucrăm la usturoi, este veselie. Noi îl cultivăm cu bucurie ÅŸi nu ne abatem de la tradiÅ£ie“, spune ÅŸi Florin Ciprian Damaschin, un tânăr din Copălău care cultivă peste 1.5 hectare cu usturoi.
Oamenii locului spun că tradiţia cultivării usturoiului este foarte veche, probabil din Evul Mediu.
„De când m-am trezit la viaţă, eu aÅŸa am ÅŸtiut, că se pune usturoi la Copălău. De cel puÅ£in 200 de ani se cultivă usturoiul aici, de pe vremea boierilor. Poate chiar mai mult“, spune Mihai Rohozneanu, un cultivator cu mare vechime la Copălău.
„Usturoiul ne dă pâine cea de toate zilele“
Dincolo de latura sentimentală ÅŸi tradiÅ£ională a cultivării usturoiului, pentru oamenii din Copălău este ÅŸi o afacere din care mulÅ£i trăiesc. În comună, sunt 80 de producători de usturoi autorizaÅ£i care primesc subvenÅ£ie ÅŸi sunt înscriÅŸi în programele naÅ£ionale de sprijin. AceÅŸtia au între un hectar ÅŸi două-trei hectare cultivate cu usturoi, iar producÅ£ia o vând, de obicei, pe bază de contract, în cantităţi mari, relatează Adevărul.
Florin Damaschin (37 de ani) cultivă usturoi de mic. A învăţat de la părinÅ£i, a lucrat împreună cu aceÅŸtia, iar apoi s-a desprins ÅŸi a început cu jumătate de hectar. A reuÅŸit să prospere din vânzarea usturoiului ÅŸi acum cultivă pe 1.5 hectare, iar anul viitor vrea să se extindă pe cel puÅ£in 2.5 hectare.
„Pentru noi, usturoiul este ÅŸi o afacere. Cu el ne câÅŸtigăm pâinea de zi cu zi. Ne-a adus prosperitate usturoiul“, spune botoşăneanul. Prosperitate care se vede ÅŸi în locuinÅ£ele ridicate de mari cultivatori de usturoi. Pe lângă aceÅŸtia, mai sunt localnici care cultivă pe suprafeÅ£e mai mici ÅŸi vând la poartă, pe drumul european. Nea Tudose, cultivă usturoi de peste 40 de ani ÅŸi spune că usturoiul de Copălău era căutat încă de vremea comunismului.
„Este cultura care merge cel mai bine, dă o pâine de mâncat oamenilor, ÅŸi înainte veneau ÅŸi luau camioane cu usturoi“, spune localnicul. Pentru diversificare, oamenii completează oferta cu roÅŸii, ardei sau castraveÅ£i cultivaÅ£i în curte.
Jumătate medicament, jumătate condiment
Localnicii spun că usturoiul lor a devenit atât de renumit datorită calităţilor sale unice, dar ÅŸi aromei aparte. „Usturoiul de Copălău se recunoaÅŸte prin faptul că nu are miros. În schimb, când mănânci un «căţel» se umple gura de aromă“, spune Mihai Rohozneanu. Această calitate ar avea legătură cu solul în care este cultivat, explică Florin Damaschin. Pentru a menÅ£ine aceaastă calitate genetică a usturoiului de Copălău, cultivatorii, la un anumit interval, schimbă seminÅ£ele între ei.
„Schimbăm seminÅ£ele între noi. Dacă punem aceeaÅŸi sămânţă doi ani la rând, nu se mai face la fel. Parcă ÅŸi-ar pierde vigoarea ÅŸi felul lui unic“, spune Damaschin.
Oamenii afirmă că usturoiul de Copălău are şi proprietăţi medicinale, fiind un adevărat antibiotic care stimulează sistemul imunitar şi, faţă de alte soiuri, nu afectează stomacul.
O cultură pretenţioasă
Localnicii spun că pentru cultivarea usturoiului de Copălău trebuie multă muncă, fiind o plantă pretenÅ£ioasă care necesită multă îngrijire manuală.
„Trebuie să plătim oameni, iar sămânÅ£a ÅŸi terenul trebuie schimbate de la an la an. Usturoiul este pretenÅ£ios, are nevoie de mai multă îngrijire.Terenul trebuie pregătit. Dacă nu plouă, terenul se pregăteÅŸte foarte greu. La început, dăm cu freza, apoi arăm. Iar aici se opreÅŸte mecanizarea ÅŸi începe munca la sapă. De două - trei ori se sapă, se pliveÅŸte. Iar apoi este recoltatul. Trebuie să-l recoltăm cât mai repede, fiindcă dacă trec câteva zile nu se mai poate scoate din pământ“, explică Florin Damaschin.
InvestiÅ£iile la un hectar de usturoi se ridică la aproximativ 6.000 de euro, cu toate lucrările. După recoltare, usturoiul se împleteÅŸte printr-o tehnică aparte pe funii. „Este ÅŸi mai aspectuos, dar ÅŸi rezistă mai bine, nu se strică“, spune soÅ£ia lui Florin.
De la Copălău, în toată Å£ara
TradiÅ£ia culturilor de usturoi de la Copălău a dus la apariÅ£ia de noi măsuri de sprijin pentru fermieri la nivel naÅ£ional. Astfel, cultivatorii de la Copălău împreună cu reprezentanÅ£ii DirecÅ£iei Agricole JudeÅ£ene BotoÅŸani au solicitat în urmă cu doi ani Ministerului Agriculturii acordarea unei forme de sprijin pentru cultura usturoiului. AÅŸa a apărut programul naÅ£ional pentru usturoi, prin care sunt subvenÅ£ionaÅ£i toÅ£i cei care cultivă minimum 30 de ari de usturoi ÅŸi valorifică produsele.
„Am avut în acea vreme o delegaÅ£ie de la Copălău împreună cu noi, cei de la DirecÅ£ia Agricolă, la Ministerul Agriculturii. Acolo, am expus motivele pentru care solicităm acest sprijin, pentru a-i ajuta pe producătorii agricoli să-ÅŸi cultive usturoiul. AÅŸa a apărut o măsură la nivel naÅ£ional. Practic, fermierii primesc 3.000 de euro pentru fiecare hectar“, a explicat Cristian DelibaÅŸ.