Autorităţile din Peru au evacuat mii de persoane care locuiesc în apropierea unui vulcan din sudul ţării, după ce acesta a început vineri să erupă, a anunțat Euronews.
Institutul peruvian de Apărare Civilă (Indeci) a solicitat evacuarea populaţiei după ce vulcanul Ubinas, cel mai activ din ţară, aflat în regiunea Moquegua, a început să erupă. Vulcanul a împrăştiat cenuşă pe o rază de 25 de kilometri, afectând cel puţin opt zone locuite.
„Se iau măsuri în legătură cu aproximativ 1.000 de persoane care trăiesc în zonele din jurul vulcanului Ubinas, astfel încât acestea să fie transferate în adăposturi”, a declarat directorul Indeci, Jorge Chavez, pentru postul local de radio RPP.
Ministerul Educaţiei a anunţat că în localităţile aflate în apropierea vulcanului cursurile au fost suspendate, iar populaţia a primit măşti şi ochelari de protecţie din cauza cenuşii şi a gazelor toxice emanate de vulcan.
În regiunea sudică a statului Peru există 12 vulcani activi, iar ţara se află în aşa-numitul „Cerc de foc al Pacificului”, o regiune cu o activitate vulcanică şi seismică intensă.
Nici România nu pare departe de o catastrofă de acest fel, mai ales pe fondul încălzirii globale. Un vulcan stins din România are cantităţi mari de magmă care clocoteşte.
Lângă Lacul Sfânta Ana, Vulcanul Ciomatu, din Munţii Harghitei, care a erupt acum 30.000 de ani, nu pare stins cu totul. O echipă internaţională de cercetători, din care a făcut parte şi un român, a descoperit între 8 şi 24 de kilometri cubi de magmă care încă clocoteşte, potrivit studiului publicat de aceştia în „Earth and Planetary Science Letters”.
Studiul realizat de Laumonier şi colegii săi din Elveţia, Ungaria şi România (din ţara noastră a participat dr. Ioan Seghedi, din cadrul Institutului de Geodinamică "Sabba S. Ştefănescu" al Academiei Române) a avut la bază analize geofizice şi geochimice, precum şi simulări numerice ale evoluţiei termale ale vulcanului Ciomatu, pentru a estima cantitatea de magmă existentă sub acesta.
Surpriza a fost pe măsură, rezultatele indicând că Ciomatu ar putea depozita magmă cu un volum mai mare decât spaţiul ocupat de 20.000 de Mari Piramide din Giza.
Mai mult, există date că vulcanul Ciomatu ar putea erupe.
Cercetarea realizată de echipa lui Laumonier arată că rocile din partea de sus a crustei vulcanului Ciomatu sunt 15% topite, în medie, iar în unele zone partea lichidă ajunge la 45%, acesta fiind punctul de vârf la care cercetătorii sunt de părere că pot să apară erupţii, după cum afirmă Michale Ackerson, specialist din cadrul Muzeului Naţional al Istoriei Naturale al Smithsonian. Sub acest nivel, sistemele vulcanice sunt „blocate de cristale” şi nu pot erupe, a adăugat el, scrie Descoperă.ro.
Acest studiu vinde după un altul făcut în 2015, care a fost realizat de o echipă de cercetători din Ungaria și care indica că masivul vulcanic Ciomatu avea potenţialul de a se reactiva, lucru infirmat totuși de Institutul Geologic al României.
Masivul Ciomatu - Puturosu este un vulcan stins ce face parte structural şi poziţional din grupa Munţilor Harghitei, din lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Ciomatu Mare, cu o înălţime de 1.301 metri. De asemenea, în interiorul craterelor Muntelui Ciomatu s-au format Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România, precum şi Tinovul Mohoş, o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic.
Imagini filmate la erupția vulcanului Ubinas.