Există viață și după COVID. Unul dintre medicii botoșăneni care au reușit să învingă în lupta cu virusul, demonstrează că boala și însușirea ipostazei de pacient pot întări principii și pot deveni lecții valoroase, atâta timp cât se pornește cu premisa vindecării. Este vorba despre primul medic din Botoșani diagnosticat cu noul coronavirus, cel pe numele căruia s-a și deschis un dosar penal, între timp, sub aspectul comiterii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.
Medicul Ioan Petrescu, diabetolog pe Secția de Nutriție, Diabet și Boli Metabolice a Spitalului Județean „Mavromati”, este cadrul medical care a făcut subiectul multor controverse, odată cu declanșarea anchetei penale care îl vizează. Acuzat că a continuat să consulte zeci de pacienți în ciuda faptului că s-a dispus izolarea sa la domiciliu, medicul s-a văzut nevoit să învingă boala, gândurile negre, propriile limite, dar și să înfrunte linșarea publică.
Petrescu a acceptat să vorbească, pentru Știri.Botoșani.Ro, despre amalgamul de evenimente din ultima perioadă a vieții sale, despre ce au însemnat rezultatul pozitiv al testului COVID și deschiderea dosarului penal, despre trăirile pe care le-a avut în ipostaza unui pacient în pericol, dar și să explice ce s-a întâmplat înainte de a intra în vizorul procurorilor.
Anchetă a Parchetului, condamnare publică
Parchetul de pe lângă Tribunalul din Botoșani a informat, pe 1 aprilie a.c., că a preluat „un dosar privind infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, referitor la un medic care, după ce a intrat în contact cu o pacientă confirmată ca fiind infectată cu virusul COVID-19 şi care a fost informat că se impune izolarea sa la domiciliu, a continuat să se prezinte la locul de muncă, fără a respecta măsurile impuse, ulterior fiind şi el confirmat ca infectat cu acest virus”.
„Pacienta zero”, tânăra de 27 de ani din Cândești, a fost adusă la „Mavromati”, cu ambulanța, pe 22 martie, fiind plimbată pe trei secţii până să fie testată, printre cele trei numărându-se și Secția de Diabet. Însă medicul cercetat era deja internat pe Secția de Infecțioase, înainte ca aceasta să fie adusă la spital, iar măsura izolării, spune el, nu a fost dispusă înainte de venirea rezultatului pozitiv al testului COVID efectuat în cazul său.
„În data de 17 martie, am fost de gardă pe Secția Medicală II și Diabet. La acea dată, eu nu aveam niciun simptom, dar obișnuiesc să îmi fac un tratament de susținere în fiecare primăvară, cu 3 serii a câte 5 fiole de viamina C intravenos. Este o schemă mai veche personală, care m-a ajutat să nu fac gripă de-a lungul anilor. Joi dimineață (n.r.: 19 martie), am avut o stare de astenie mai marcantă decât de obicei și un mic croșet febril, de 37,5, ceea ce m-a determinat să efectuez o radiogarfie pulmonară. M-am prezentat vineri pentru un consult la Spitalul de Boli Infecțioase. Rezultatul testului mi-a fost comunicat a doua zi, de DSP, adică sâmbătă seară (n.r.: 21 martie), pe la orele 20:00. Conform legii, am fost sfătuit să mă internez, ceea ce am și făcut, la orele 22:00, tot sâmbătă seară, fiind preluat imediat de personalul de acolo și am început tratamentul. Nu am avut niciun contact cu pacienta respectivă, ea fiind internată a două zi după plecarea mea”, a relatat medicul Ioan Petrescu.
Totuși, diabetologul botoșănean nu mizează pe infectarea pe cale comunitară. Acesta a recunoscut că a continuat să meargă la cabinet și după ce a început să acuze simptome specifice contaminării cu COVID, dar își motivează decizia prin prisma diagnosticului inițial și a lipsei unei dispoziții de izolare.
„Nu pot spune acest lucru (n.r.: despre infectarea pe cale comunitară), deoarece, printre pacienții care au venit la cabinet, chiar dacă nu au prezentat simptome, puteau fi pozitivi asimptomatici. Nu s-a dispus izolarea mea, mi s-a spus să plec la domiciliu din momentul în care am fost testat și am primit confirmarea. Toată lumea se leagă de acel caz, care chipurile ar fi declanșat totul, dar acest lucru nu este adevărat, ci e doar o apreciere extrem de superficială a unei situații. Iar consultația a constat în eliberarea de rețete unor pacienți, puțini la număr, stând pe un scaun la 2 metri distanță de birou. Până a mi se confirma testul, da, am continuat să merg la cabinet, deoarece diagnosticul era de gripă și bronhopneumonie, stabilit vineri (n.r. 20 martie)”, a explicat diabetologul.
Secția de Diabet este și în prezent una dintre cele mai afectate din cadrul SJU „Mavromati”, 14 cadre medicale fiind infectate cu noul coronavirus.
Medicul devenit pacient. „Este foarte greu să tratezi un coleg sau o rudă”
„Am avut o perioadă inițială de circa 7-8 zile când nu puteam respira deloc fără oxigen, aproape permanent, fără febră, cu o stare generală alterată, inapetență, dureri musculare etc.”, povestește medicul.
Cu toate că starea sa fizică se degrada, diabetologul se preocupa în special de starea psihologică. Rezultatul pozitiv a constituit un șoc, însă adevărata provocare, după cum a explicat acesta, era să își controleze trăirile, să rămână optimist. Cu alte cuvinte, COVID s-a dovedit nu doar o testare a limitelor organismului, ci și un examen al rezistenței moralului.
„Pentru mine, rezultatul pozitiv a însemnat că trebuie să procesez exact ce se întâmplă cu mine, să încerc să-mi mobilizez toată energia potențială, în condiții de stres intens, să fac tot posibilul să ies și cu ajutorul meu din această situație. Foarte important a fost rolul colegei mele, doctorul Valentina Morcov, și a personalului care, prin comportament, mi-a dat încredere în posibilitățile mele. Realizez că este foarte greu ca, din poziția de medic, să tratezi un coleg sau o rudă. Întotdeauna ai senzația că nu ai făcut suficient. Deși eram într-o situație gravă și în ipostaza de a fi trimis la Iași, am refuzat însă acest lucru, având încredere totală în judecata și profesionalismul doamnei Morcov și a celor de acolo, dar și înțelegând care sunt procesele fiziopatologice care se petrec cu mine. Între timp, ceea ce am gândit împreună, s-a dovedit a fi corect, progresiv mă simțeam mai bine”, relatează Ioan Petrescu.
Autovindecarea. „Singurul meu gând a fost să scap cu viață”
Medicul admite că a avut momente în care s-a temut pentru viața sa, pentru durerea pe care ar fi putut-o lăsa în urmă, cu gândul la ce putea fi mai rău, însă susține că, la scurt timp de la aflarea diagnosticului, și-a înlocuit temerile cu hotărârea de a se vindeca. Boala l-a determinat să conștientizeze și să valorifice resurse ale mentalului.
„Mi-am impus apoi o atitudine pozitivă și singurul meu gând a fost să scap cu viață. Dar pentru asta, trebuie să ai un moral bun. Mărturisec că, până la această vârstă, nu am realizat acest lucru, pentru că nu am avut experiență asemănătoare. Am rupt orice relație cu exteriorul, chiar și anunțurile și comunicările cu DSP, Colegiu… Trebuie să te mobilizezi la maximum și, sincer, nu știam că am asemenea resurse. Am fost o fire optimistă întotdeauna și acest lucru cred că a fost benefic acum. Categoric, a fost o lecție de viață”, spune Petrescu.
Interesante au fost, însă, reacțiile colegilor infectați tratați pe aceeași secție, atitudini despre care medicul spune că „ar putea fi scrisă o carte”.
„Reacții foarte diferite: de la moral prăbușit la depresie, comportament bizar, neacceptarea statutului de pacient, trăind în realitatea de dinainte, adică aceea de medic sau de asistent, până la frică de ceea ce o să se întâmple. Și mai este ceva de care sunt acum convins - nu poți înțelege ca medic un pacient în totalitate, decât dacă treci măcar puțin prin statutul de bolnav!”, conchide diabetologul botoșănean.
Ce tratament i-a fost administrat
Potrivit medicului, tratamentul stabilit a fost o combinație între un antibiotic puternic, având în vedere bronho-pneumonia, și combinații de două antivirale utilizate pentru SIDA, alături de Plaquenil. Medicamentele au dat rezultate, iar externarea sa a fost posibilă în cea de a 14-a zi.
„Mă așteptam la acest lucru, deși chiar și în lumea medicală de peste tot nu se cunoaște comportamentul acestui virus. Nu există nicio garanție că nu ne putem re-infecta și această incertitudine generează și ea panică”, a spus acesta.
Viața merge mai departe. Dar altfel
„Viața mea nu s-a schimbat în mod esențial”, spune medicul. Cu toate că amenințarea unui dosar penal deschis pentru presupuse fapte de zădărnicire a combaterii bolilor ridică probleme vizavi de credibiliatea și de profesionalismul său, Ioan Petrescu rămâne ferm în ceea ce privește modul de a-și face meseria.
„Am mai departe aceleași criterii morale și de comportament ca până acum. Sunt o persoană echilibarată, mi-a plăcut să-mi fac meseria și să ajut oameni, am avut de la cine învăța. Cred că un medic greu poate avea timp liber pentru el. Referitor la acuze, consider că orice faptă bună nu rămâne nepedepsită și dacă, după o activitate de o viață, va fi vorba de un dosar penal, eu personal îl consider un premiu”, a subliniat medicul Petrescu.
Totodată, diabetologul botoșănean atrage atenția asupra neregulilor din sistemul sanitar local, un factor decisiv pentru evoluția epidemiei de coronavirus în Botoșani fiind vectorul decident. Managamentul, susține acesta, este defectuos, iar prețul corupției și al prostiei de la nivel instituțional este decontat în vieți omenești.
„Botoșănenii sunt speriați de Covid și din cauza unor ezitări în niște măsuri ferme și precise. Ezitări care alimentează o panică justificată, până la un moment dat. Suntem la mâna Celui de Sus, dar, din păcate, și la a celor de jos. Iar sloganul „corupția ucide" trebuie înlocuit cu sloganul „prostia ucide". Colegilor mei de suferință, le pot spune să mai lase orgoliile profesionale la o parte și să încerce să se comporte normal. S-ar putea să le ajute această schimbare. După unii, această experiență dramatică, pe lângă suferință, are și o parte bună: ne-a apropiat de familie, ceea ce în viitor ar putea reprezenta o speranță. Oricum, de la acest punct zero, lumea se va reseta”, conchide medicul Ioan Petrescu.
La nivelul județului Botoșani, până miercuri, potrivit datelor centralizate de Direcția de Sănătate Publică, 40 de persoane au fost declarate vindecate de noul coronavirus.