26 aprilie 1986. Două explozii puternice au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, aruncând în atmosferă cantități uriaÈ™e de substanÈ›e radioactive. Cauza accidentului? O procedură greÈ™ită a determinat o creÈ™tere dramatică a nivelului energetic: înveliÈ™ul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc.
Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni È™i continuă să facă victime. Belarus a fost È›ara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaÈ›iile radioactive au căzut pe teritoriul acestei țări.
Nici România nu a scăpat de efectele catastrofei, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creÈ™tere foarte mare a radiaÈ›iilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate. Nu sunt statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiÈ™tii sunt de părere că există o legătură între acesta È™i creÈ™terea cazurilor de cancer È™i leucemie, arată o amplă documentare realizată de Agerpres.
Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum È™i echipa de operare care a fost implicată în lupta cu focul, au alcătuit grupul cel mai sever iradiat. 134 dintre aceÈ™ti oameni au fost expuÈ™i unor doze de radiaÈ›ii, în decurs de numai câteva ore, de până la 13.000 de ori mai mare decât cel normal.
ProporÈ›ia copiilor consideraÈ›i sănătoÈ™i la naÈ™tere din părinÈ›i care au fost supuÈ™i iradierii a scăzut de la aproximativ 80% la mai puÈ›in de 20% din 1986 È™i până în prezent. Numeroasele rapoarte medicale din zona Cernobâl folosite de autori descriu o situaÈ›ie sumbră, menÈ›ionând o creÈ™tere a mortalității infantile, pierderi de sarcină, naÈ™teri cu probleme, copii cu malformaÈ›ii È™i suferind de afecÈ›iuni respiratorii, digestive, neurovegetative, osoase È™i musculare, reproductive, hematologice, urinare, cardiovasculare, genetice, de sistem imunitar, precum È™i tumori atât maligne, cât È™i benigne, mai aminteÅŸte documentarul.
Pe lângă dimensiunea umană a dezastrului acest accident a afectat grav È™i mediul, conform altor studii privind animalele domestice, păsări È™i animale sălbatice, peÈ™tii, vegetaÈ›ia È™i copacii au avut de suferit din cauza poluării radioactive ce s-a făcut resimÈ›ită până la nivelul bacteriilor È™i al virusurilor. Alimente produse în zone contaminate radioactiv din URSS au fost exportate È™i consumate în numeroase regiuni ale lumii.