Despre boala care ne ţintuieşte la pat, cu ortopezii botoşăneni! FOTO- VIDEO
SANATATE!

Despre boala care ne ţintuieşte la pat, cu ortopezii botoşăneni! FOTO- VIDEO

Botoşani, o zi obişnuită de spital. Instalaţie de oxigen, freză, ciocan, aspirator, proteză. Medici. Toate acestea sunt coordonatele unei intervenţii chirurgicale prin care un şold afectat de coxartroza este reparat. "Medicii americani care au văzut tipul de coxartroze pe care îl rezolvăm noi, la Botoşani, spuneau că nu au mai văzut cazuri aşa de grave".

Pentru a înţelege mai bine ceea ce înseamnă această afecţiune, cea mai frecventă din clasa afecţiunilor ortopedice, vă invităm în sala de operaţie în care ortopezii repară un şold afectat de coxartroză. Vorbim despre o uzură a articulaţiei şoldului, care depinde de vârsta pacientului, de greutate, de gradul de activitate desfăşurat pe parcursul vieţii, de istoria traumatismelor suferite la nivelul şoldului sau membrului inferior respectiv sau chiar de prezenţa unor afecţiuni congenitale sau colaterale.

Coxartroza apare mai frecvent la persoane de peste 50 – 60 de ani şi în special la femei, ele fiind predispuse la diverse forme de displazie congenitală de şold. Poate apărea însă şi la tineri sau copii cu diferite forme de malformaţii congenitale ale articulaţiei coxo-femurale sau după administrare îndelungată de corticoizi când apare osteonecroza, distrugerea progresivă a capului femural care determină apariţia, în timp scurt, a artrozei.

Medicul Radu Malancea, şeful Secţiei de Ortopedie din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani, subliniază că nu toată lumea vârstnică face coxartroză, ci doar persoanele care au o predispoziţie spre artroze, care fac coxartroza sau necroza de cap femural idiopatică, fără o cauză evidentă, ci din cauza tratamentelor pe termen lung cu cortizon, imunosupresoare sau interferon.

"Coxartroza este cu o incidenţă foarte mare în întreaga lume, poate apărea de la vârste tinere, în jur de 20 de ani, până la peste 60 de ani, atunci când vorbim de o coxartroza degenerativă. Este o boală invalidantă în timp, care ţintuieşte bolnavul la pat, deosebit de dureroasă. Din cauza durerii, bolnavul ia cantităţi mari de antinflamatoare şi analgezice care încep să distrugă ficatul, rinichii, sistemul de coagulare. Fiind o boală invalidantă, pacienţii rămân la pat, dar la noi în ţară nu avem o cultură a controalelor reale la medic. Mulţi ajung în stadii foarte avansate, atunci când nu se poate face mare lucru. Astfel că ajung la protezare. Colegii din Statele Unite (medicii de la Medical Mission, n.r.) care au văzut tipul de coxartroze pe care îl rezolvăm noi, la Botoşani, spuneau că nu au mai văzut cazuri aşa de grave de foarte mult timp, pentru că ei le operează din stadii mult mai precoce", explică Radu Malancea.

Până a se ajunge la operaţia de protezare, se pot administra doar tratamente paliative.

"Când vede la televizor tot felul de reclame cu condroitine şi alte suplimente nutritive, un profesionist râde pentru că nu există un tratament de genul ăsta. În general, boala are o cauză degenerativă, o cauză mecanică, o cauză vasculară şi o cauză sinovială, în mare vorbind. Condroitinele nu intervin pe nicăieri ci este o afacere foarte bună pentru firme şi atât. Până la urmă, bolnavul tot la operaţia de protezare ajunge", adaugă medicul specialist.



Potrivit acestuia, terapia recuperatorie mai întârzie intervenţia chirurgicală şi mai atenuează durerea, însă nu întârzie procesul degenerativ. Practic, intervenţia apare în funcţie de pragul de suportabilitate a durerii de către pacient, unii ajung în faze grave pentru că au suportat mai bine durerea decât alţii care nu o pot suporta de la bun început, astfel că se operează înainte de a deveni "invalid".

Protezarea, soluţia cea mai la îndemână

Avem un pacient de aproape 70 de ani, cu o coxartroză avansată, dar şi cu probleme cardiace, astfel că specialiştii ortopezi care vor efectua intervenţia chirurgicală de protezare a şoldului trebuie să trateze pacientul cu de două ori mai multă atenţie.


În sală intră chirurgii ortopezi Radu Malancea, Daniel Bocancea, Sorin Ghimpu şi Radu Ioan Malancea, asistenta care "va da la mână" medicilor, o asistentă care pregăteşte instrumentele şi partea de proteză şi o asistentă care este pregătită să intervină în orice moment. Din când în când, în sală intră medicul de terapie intensivă Vanda Jutis.

Pacientul este anesteziat, dar rămâne conştient pe toată perioada operaţiei, discută cu asistenta care asigură partea de anestezie. În tot vacarmul aferent, el are o singură grijă- cum să facă astfel încât după ce trece efectul anesteziei, să nu se aleagă cu dureri de cap. Asistenta îi explică foarte calm şi zâmbind ce şi cum are de făcut.

Vacarmul înseamnă instalaţia de oxigen care bolboroseşte, aparatele ce indică semnele vitale, plus freza cu care se taie osul, ciocanul cu care se face loc părţii de proteză pe care va fi fixată "ciuperca" ce va ţine locul capului femural, plus aspiratorul cu care se curăţă osul şi muşchiul şoldului, desfăcut ca o floare. În sala de operaţie nu se aude muzică, aşa cum vedem în filme, nu se aude nici măcar un radio.

Fiecare se concentrează la ce are de făcut, iar mâinile medicilor dansează într-un balet al îndemânării. Nu este cea mai grea operaţie pe care au făcut-o, însă orice intervenţie, cât de mică, necesită concentrare. Locul în care va intra "ciuperca" este pregătit cu mai multe tipuri de freze, de dimensiuni diferite.

"Practic, în operaţia de protezare a coxartrozei degenerative se înlocuieşte complet articulaţia şoldului- capul femural şi cotilul (partea de bazin) care să pregătesc să primească noua articulaţie", explică Radu Malancea. După ce noua articulaţie este pusă la locul ei, medicii verifică posibilitatea de rotaţie a şoldului şi decretează că e perfectă.

"În cel mult trei zile, pacientul va fi capabil să calce pe picior şi chiar de mâine va intra în perioada de recuperare. Nu va fi un picior funcţional 100%, cine spune asta minte, pentru că perfect te naşti, dar va putea să meargă fără probleme şi mai ales fără durere", susţin medicii. Muşchiul se coase la loc, pielea la fel, pacientul este gata să coboare în Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, unde va rămâne câteva ore. Altfel spus, totul a mers aşa cum trebuia.

După pacientul de 70 de ani, urmează însă, în zilele următoare, un caz similar. "Urmează să intervenim pe o necroză de cap femural dilatat, la un pacient de 37 de ani, dar săptămâna trecută am avut un pacient de 24 de ani care a avut în copilărie o întâmplare. Echivalentul la adulţi de fractură de col femural, la copii se numeşte decolare epifizară. Deci pe o tulburare mecanică apărută în copilărie, normal că apare şi coxartroza, ca o consecinţă a uzurii articulare. Asta a păţit şi tânărul nostru. E ca la un pivot- are joc, se uzează, iar tulburarea mecanică duce la uzura articulară, este aceeaşi chestie şi nu iartă nicio vârstă. Odată ce eşti adult, eşti pasibil de aşa ceva. Traumatisme pe care nu le-ai băgat în seamă în cursul vieţii, de tânăr. Când eşti tânăr, crezi că toată viaţa e a ta, dar de la o anumită vârstă faci bilanţul loviturilor din copilărie, bilanţul vieţii. Este nota de plată a tinereţii şi cât de agitat ai fost", explică medicul Radu Malancea.



Despre durerile de oase

În altă ordine de idei, întâlnim zilnic şi tineri, începând de la 25 de ani până spre 40 şi după, care se plâng de dureri de oase, indiferent de zonă. Unii pun pe seama schimbării de anotimp, alţii pe seama poziţiei deficitare în care lucrează. Numai că e mult mai mult decât atât.

"Tinerii sunt din ce în ce mai sedentari, alimentaţia sintetică, care, la fel, face ca tineretul să fie cu probleme- încerc să nu vorbesc prea dur, dar sunt un pic degeneraţi: stau mult în faţa calculatorului, au uitat să facă mişcare, să meargă în aer liber, una-doua shaorma şi chipsuri, adică mâncare de calitate inferioară, duce la o calitate slabă a ţesuturilor, a organismului. Nu ai ce face! Reclamele la televizor sunt mult deasupra noastră! Ei vin şi cer pastile, iar noi îi trimitem să facă mişcare pentru că dacă stau, înţepenesc! Avem o populaţie de peste 25 de ani de la momentul '89. De atunci ni s-a schimbat alimentaţia, deci avem genitorii acestor copii de 25 de ani care au început să mânânce prostii şi să nu mai facă mişcare. Normal că avem ceea ce am crescut: cu dureri multiple, cu tulburări de creştere într-o incidenţă mai mare, pay-back-ul!", afirmă Radu Malancea.

ATENŢIE: IMAGINI ŞI SUNETE CU UN PUTERNIC IMPACT EMOŢIONAL!

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Madalina Ursuleanu

Proiectul blocului explodat, căutat în arhivele Consiliului Judeţean Suceava

Joi, 21 Septembrie 2017
1210

În şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Mihai Platon, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Botoşani, a cerut ajutorul autorităţilor judeţene de a lu...

Vicii de construcţie descoperite de expert la blocul în care s-a produs explozia FOTO

Miercuri, 20 Septembrie 2017
5104

Timp de câteva ore, expertul tehnic atestat, prof. Dorel Plătică, a verificat toţi pereţii şi structurile de rezistenţă din scara blocului în care s-a produs explozia vineri şi a d...

Un cadru didactic botoşănean ia poziţie împotriva interzicerii materialelor auxiliare. "O să-i închidem în puşcărie pe profesori?"

Miercuri, 20 Septembrie 2017
1740

Liderul Ligii Sindicatelor din Învăţământ, Liviu Axinte, consideră că Ministerul Educaţiei a greşit flagrant în momentul în care a interzis, pe nepusă masă, folosirea ...