Este una dintre cele mai frecvente boli care duc la moarte, la nivel mondial. Se instalează silenţios, chiar fără simptomatologia obişnuită, şi la un moment dat ne trezim că suntem condamnaţi la o viaţă de privaţiuni, în cel mai bun caz.

Vorbim despre ciroza hepatică, boala care ucide mii de români. Uneori, pacienţii pot avea ciroză hepatică avansată, fără simptomele obişnuite, ci descriu o stare de sfârşeală, de oboseală accentuată. Alteori, caută ajutor medical pentru edeme (adică acumularea de lichid la nivelul ţesutului subcutanat de lapicioare), creşterea de volum a abdomenului prin lichid de ascită sau icter, acea coloraţie galbenă a tegumentelor şi mucoaselor. În cazurile avansate, pacientul care ajunge la medic are deja encefalopatie hepatică, caracterizată prin stare de irascibilitate, tremor, somnolenţă diurnă, un ritm al vorbirii şi al proceselor psihice mult încetinit, comă sau chiar hemoragie digestivă.

Despre ciroza hepatică şi factorii care duc la instalarea acestei boli am discutat cu medicul internist Elena Brânză, şeful Secţiei Medicală II din Spitalul Judeţean Mavromati Botoşani.

"Ciroza hepatică este o afecţiune gravă, o evoluţie finală a unor afecţiuni hepatice preexistente- hepatite de diverse cauze, steatoze hepatice, agresiuni hepatice medicamentoase sau alte afecţiuni hepatice mai rar întâlnite, cum sunt cele congenitale, tezaurismoza, adică depunerea în ficat a unor substanţe care nu ar trebui să existe în mod normal în ficat, dar apar din cauza unor deficienţe genetice, dar acestea sunt cauze foarte rare. Prin ce se caracterizează un ficat cirotic? Printr-o regenerare nodulară a ficatului, celulele hepatice sunt prinse în cuiburi de celule înconjurate de ţesut fibros. Aceste celule grupate în aceşti noduli hepatici de regenerare au o funcţionalitate deficitară tocmai din cauza faptului că circulaţia intrahepatică este compromisă de procesul de fibroză hepatică", explică medicul Elena Brânză.

Ciroza nu este cauzază doar de alcool!

Care sunt cauzele care vulnerabilizează ficatul în aşa măsură încât să ajungă pe panta cirozei? În cele mai multe cazuri, agenţii etiologici ai hepatitelor sunt consumul de băuturi alcoolice şi hepatitele virale cronice B, C şi D.

"Ciroza alcooolică este practic a doua cauză de ciroză hepatică după ciroza post- virală. Alcoolul este cel mai agresiv toxic asupra ficatului pentru că, prin consum sistematic, susţinut, nici nu este nevoie de doze excesiv de mari de alcool ca să faci ciroză hepatică, dar consumul a 200 de mililitri de alcool tare, sau a unui litru de vin sau a doi litri de bere pe zi, un timp de minimum 5 ani, poate să ducă la ciroză hepatică, fără să fii, ca să mă exprim mai puţin academic, beţiv, să stai în şanţ. Dar consumul zilnic, sistematic, determină afectarea severă a ficatului", susţine medicul specialist.

Aşadar, avem ciroza din cauză virală, ciroza alcoolică, dar mai există un tip de ciroză. "Este ciroza hepatică criptogenetică, fără cauza aparentă, pur şi simplu diagnostichezi pacientul cu ciroză hepatică fără să-i găseşti o cauză de ciroză, există ciroza biliară, fie primitivă, fie secundară. Cea primitivă provine dintr-o blocare a căilor biliare intra-hepatice şi pacienţii fac ciroză colestatică, iar cea secundară se produce la pacienţii care au obstrucţie de căi biliare extrahepatice, deci de canal coledoc. Prin colestaza prelungită, adică staza de bilă în ficat prelungită, se determină fibroză şi ciroză. Mai există şi alte cauze ale cirozei, mai rare, prin boli genetice, cum este hemosideroza, şi boala Wilson, un deficit congenital de ceruloplasmină care determină depunerea de cupru în celulele hepatice. Cauze şi mai rare sunt tezaurismozele", spune Elena Brânză.

Cum supravieţuieşte pacientul cu ciroză?

După diagnosticarea cu ciroză, pacientul începe un regim igieno- dietetic, de la respectarea unui regim de odihnă de minimum 14- 16 ore pe zi şi cu reducerea efortului fizic la minimum posibil, cu un regim alimentar adecvat, cu consum de alimente proaspete, fără conservanţi, fără băuturi alcoolice.

În stadiile avansate ale cirozei, cu insuficienţă hepatică, regimul alimentar este uşor hipo-proteic, cu dozare judicioasă a proteinelor pe care le consumă pacientul şi trebuie să fie strict de calitate superioară, fără proteine care să lase "balast" reziduu, un azotat foarte important care contribuie la accentuarea encefalopatiei hepatice şi în afară de aceste două non-farmacologice, urmează măsurile farmacologice, cu tot tratamentul conservator care se administrează unui pacient cu ciroză, cu rolul de a menţine funcţionalitatea hepatică în parametri cât mai acceptabili o perioadă mai lungă de timp şi a preveni complicaţiile ce pot apărea.

"Un prognostic foarte strict în privinţa speranţei de viaţă nu poate da nimeni, pentru că oricând poate apărea o complicaţie severă care să-i precipite decesul. Una dintre cele mai de temut complicaţii care pot să apară este hemoragia digestivă superioară, prin ruptura de varice de esofag, care uneori poate fi fatală, dar şi insuficienţa hepatică severă, cu encefalopatie şi comă hepatică, infecţii bacteriene spontale ale lichidului de ascită care apare la aceşti pacienţi, infecţii de orice fel, tromboze ale venei porte sau ale venei splenice, apariţia hepatocarcinomului- aceasta fiind des întâlnită la pacienţii cu ciroze de cauze virale şi mai ales la cei cu virus C, sindromul hepato-renal, atunci când pacientul face insuficienţă renală, - toate acestea duc la evoluţii nefavorabile care pot precipita decesul. De aceea un pacient cirotic este un pacient extrem de vulnerabil, foarte fragil, cu o evoluţie fluctuantă", susţine medicul internist.

Despre transplantul hepatic

Transplantul hepatic se adresează de regulă cazurilor în care boala este avansată, dar nici această soluţie nu poate să asigure o supravieţuire foarte bună decât la un anumit procentaj de pacienţi. "Cam la un an de zile, 70-75% dintre pacienţii transplantaţi supravieţuiesc, pentru că şi un pacient transplantat este supus unor agresiuni: tratamentul imunosupresor, care este greu tolerat de pacient şi riscul de reinfecţie virală a transplantului hepatic- pacienţii cu boală virală se pot reinfecta, astfel că este nevoie pacientul să suporte şi un tratament de eradicare a virusului, pentru a fi sigur că ficatul transplantat va supravieţui o perioadă mai lungă de timp", spune medicul Elena Brânză. (Foto: oradeapress.ro)

Şi dacă tot vorbim de suferinţele ficatului, să înţelegem şi ce este "ficatul gras" sau ficatul steatozic. "Este încărcarea grasă a ficatului, cu grăsimi. Se poate întâmpla din două motive: o cauză alcoolică, un precursor al cirozei hepatice, pentru că de la steatoză, ficat gras, se ajunge la fibroză şi apoi ultimul stadiu este ciroza. Mai este steatoza hepatică non-alcoolică, cauzată de dislipidemii, adică grăsimile crescute în sânge, dar diabetul, care poate să determine încărcarea ficatului. Cum îl "slăbim"? Printr-un regim de viaţă sănătos, stoparea consumului de alcool, normalizarea lipidelor sanguine, un bun control metabolic al diabetului, evitarea consumului oricăror altor toxice hepatice şi un regim alimentar sănătos, fără grăsimi, medicamente de protecţie a ficatului- care au un rol bun, silimarina, un extract de algă marină, ce are rol de reducere a citolizei hepatice", explică medicul specialist.

O curiozitate: sunt persoane care, deşi consumă mult alcool, nu au ficatul afectat. "Este vorba de alcool hidrogenaza, o enzimă care metabolizează alcoolul şi depinde de zestrea genetică a pacientului referitoare la această enzimă. Însă asta nu înseamnă că încurajăm consumul de alcool, bazându-ne pe această enzimă", conchide medicul Elena Brânză.