Cu câteva zile înainte de expirarea mandatului de arestare preventivă, emis pe 21 iulie de Curtea de Apel Suceava şi confirmat ulterior şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anchetatorii au solicitat prelungirea măsurii preventive.
Vineri, judecătorii Curţii de Apel Suceava au dezbătut solicitarea procurorilor DNA, însuşind-o. Ca atare, Raluca Stăncescu, prim- procurorul suspendat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, şi partenerul său, Cătălin Stavără, vor rămâne în arest preventiv până după jumătatea lunii septembrie. Asta în condiţiile în care, dacă vor contesta din nou măsura la Înalta Curte, judecătorii din Capitală vor decide altfel.
Raluca Stăncescu și prietenul acesteia, Cătălin Stavără sunt acuzați de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi abuz în serviciu, respectiv şantaj.
Potrivit anchetatorilor DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa, a exercitat, împreună cu Cătălin Stavără, acte de constrângere psihică asupra unei persoane. Cei doi au încercat să determine persoana respectivă să cedez în mod injust dreptul de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea unei rude a inculpatului Stavără Cătălin.
Prin constrângerea psihică exercitată, Stăncescu şi Stavără au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situaţia exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane.
Mai mult, în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu a determinat în mod direct un agent de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Botoşani – Biroul de Investigaţii Criminale să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală faţă de Stavără, pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe, în scopul îngreunării cercetărilor penale şi favorizării acestuia din urmă. De asemenea, l-a determinat pe poliţist să-i pună la dispoziţie, fără drept, un suport optic ce conţinea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în acelaşi dosar penal menţionat mai sus) în vederea favorizării inculpatului Stavără Cătălin, lucru pe care agentul de poliţie l-a şi făcut în cursul aceleiaşi luni.
În aceeaşi calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, inculpatului Stavără Cătălin date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal. Prin acest demers au fost afectate atât interesele şi activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât şi interesele legale ale persoanei respective, ale căror drepturi şi libertăţi fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice.