Justiție românească: secretizarea, noua formă de protejare a infractorilor

Justiție românească: secretizarea, noua formă de protejare a infractorilor

Presa va avea, oficial, noi impedimente în informarea publicului. Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat, marți, 17 septembrie a.c., noul „Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media”. Modificările survenite nu doar limitează accesul publicului la informații privind istoricul de procese, care poate fi consultat cu acordul expres al celui condamnat sau cu un aviz care confirmă că persoana și/sau cazul sunt de interes public, ci anonimizeză entitățile implicate.

Ghidul se deschide, în tonul actelor binevoitore emise de mai marii Justiției din România, cu formula: Prezentul ghid urmărește să asigure o comunicare publică predictibilă, transparentă, accesibilă, coerentă și unitară a sistemului judiciar, care să facă posibil accesul publicului prin intermediul presei la informațiile de interes public”, iar la secțiunea obiectivelor, prima precizare este că „Instanţele şi parchetele trebuie să permită reprezentanţilor mass-media să îşi îndeplinească rolul de informare a opiniei publice. Sistemul judiciar și mass-media, deopotrivă, au obligația ca, atunci când comunică public informații de interes general care vizează activitatea instanțelor și parchetelor, să nu fie încălcate drepturi recunoscute de legislaţia internă şi internaţională”.

Cu toate acestea, principalele noutăți contravin prevederilor CEDO. Mai exact:

1. ar.28, alin.(4), că „numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice, în acord cu dispoziţiile art.14 alin. 1 din Legea 544/2001Mai departe, conform proiectului de „Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media”, şedinţele de judecată pot fi nepublice „atunci când se prevede expres”, iar nu „atunci când legea instituie această interdicţie”, aşa cum este menţionat în actualul ghid. Noua variantă de ghid menţine şi prevederea conform căreia „pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.”

2. Reprezentanţilor mass-media nu le pot fi eliberate copii sau extrase din actele sau înscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală şi nici copii ale înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de identificare şi reţinere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori în alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autorităţile judiciare sau stenograme ale interceptărilor efectuate.

3. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), pot fi puse la dispoziţia reprezentanţilor mass-media imagini ale obiectelor, bunurilor, sumelor de bani sau ale altor valori care au făcut obiectul infracţiunii sau de care persoanele cercetate s-au folosit la săvârşirea faptelor ori au rezultat din comiterea acestora, precum şi a spaţiilor în care acestea au fost găsite.

4. Nu pot fi eliberate reprezentanţilor mass-media copii ale actelor şi soluţiilor din dosarele având ca obiect trădarea (art. 155 C.p.), trădarea prin ajutarea inamicului (art. 156 C.p.), trădarea prin transmitere de secrete (art. 157 C.p.), acțiunile dușmănoase contra statului (art. 158 C.p.), atentatul care pune în pericol securitatea statului (art. 160 C.p.), atentatul contra unei colectivități (art. 161 C.p.), subminarea puterii de stat (art. 162 C.p.), actele de diversiune (art. 163 C.p.), subminarea economiei naționale (art. 165 C.p.), propaganda în favoarea statului totalitar (art. 166 C.p.), acțiuni împotriva ordinii constituționale (art. 1661 C.p.), complotul (art. 167 C.p.), compromiterea unor interese de stat (art. 168 C.p.), comunicarea de informații false (art. 1681 C.p.), divulgarea secretului care periclitează securitatea statului (art. 169 C.p.), nedenunțarea (art. 170 C.p.), infracțiuni contra unui stat străin (art. 171 C.p.), violul (art. 197 C.p.), actul sexual cu un minor (art. 198 C.p.), perversiunea sexuală (art. 201 C.p.), incestul (art. 203 C.p.), hărțuirea sexuală (art. 2031 C.p.), contaminarea venerică și transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.p), cerere privind interceptări și înregistrări audio-video (art. 911 și următoarele C.p.p.), cerere privind efectuarea de percheziții (art. 100 și următoarele C.p.p.), luarea măsurii obligatorii la tratament medical (art. 113 C.p. şi art. 162 C.p.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.p. şi art. 162 C.p.p.), înlocuirea tratamentului medical (art. 431 C.p.p.), înlocuirea sau încetarea internării medicale (art. 434 C.p.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 3091 C.p.), internarea medicală, obligarea la tratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.p.), pornografia infantilă (art. 18 din Legea nr. 678/2001), infracțiuni privind adopția (O.U.G nr. 25/1997), precum şi obiectele corespondente care rezultă din reglementarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Numele și prenumele persoanei pot fi comunicate numai în condițiile art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001. În situația în care o persoană a declarat public că față de aceasta se desfășoară proceduri de competența judecătorului de drepturi și libertăți ori au fost dispuse măsuri de către judecătorul de drepturi și libertăți, structura de comunicare a instanței ori a parchetului poate confirma aceste aspecte.

6. În cadrul procesului civil, întrucât litigiul priveşte doar raporturile dintre părţi, caracterul public al informaţiilor care rezultă din activitatea de judecată este mai puţin pronunţat şi ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie poate determina limitări importante ale accesului reprezentanţilor mass-media la aceste informaţii.

7. Pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public.

Pentru a se înțelege mai ușor despre ce este vorba, putem exemplifica: un demnitar care prejudiciază statul cu X milioane de lei, însă își pierde funcția până la intentarea procesului, va rămâne anonim, dacă nu se laudă singur cu fapta sa. Un bărbat care a abuzat sexual minori va beneficia de secretizarea a tot ceea ce ține de urmărirea penală, rămânând sub anonimat și după soluționarea procesului, la fel și cei care sunt vinovați de pornografie infantilă, hărțuire etc. Numele și prenumele vor fi trecute cu inițiale, chiar dacă este vorba despre pericole sociale. Ba chiar și calitatea de suspect se va putea confirma mai greu.

Toate aceste modificări vin, ca să știm unde ne situăm, în contextul în care toată politica legată de prelucrarea datelor personale își pierde sensul pe portale precum Jurisprudența.ro sau Portal.Just.ro, Lege5.ro etc., unde dosare de fond civil sunt detaliate cu nume, prenume, fapte etc. În același context în care, pe când statele civilizate fac cunoscute publicului amenințările la adresa siguranței acestuia și pericolele sociale, CSM caută să secretizeze astfel de cazuri. Prin urmare, persoanele urmărite pentru acte sexuale cu minorii vor fi scoase din afișajul Poliției Române și din Interpol?

Rămân o sumedenie de întrebări pe acest subiect. Iar cea mai mare este: ce fel de Justiție mai este cea românească?

Noul Regulament al relaiei dintre organele judiciare și presă, adică reprezentanții intereselor publice, este disponibil aici: https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=4527d884-2c26-4265-b737-af89a4018439|InfoCSM

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Ciolacu face lămuriri după gafa de la Timișoara în care a jignit moldovenii. „Sunt moldovean așa cum sunt ardelean, bănățean, oltean sau bucovinean.”

astăzi, 20:13
219

Marcel Ciolacu a revenit cu lămuriri după ce a inflamat opinia publică atunci când a afirmat că se simte jignit dacă e făcut „moldovean“, el fiind din Buzău. Asociația Mișca...

Opt tineri viitori jandarmi au finalizat primul stagiu de practică la IJJ Botoșani! (foto)

astăzi, 19:43
360

Ștefan, David, Iulian, Marcel, Alin, Andrei, Octavian și Antonio, elevi ai Școlii Militare de Subofițeri Jandarmi ,,Petru Rareș" din Fălticeni, au terminat, vineri, primul lor stagiu de pra...

Complice la furt, băgat în închisoare pentru aproape 3 ani!

astăzi, 19:17
120

În cursul zilei de joi, polițiștii din Gura Humorului au fost înștiințați despre emiterea mandatului pedepsei cu închisoarea privind pe un bărbat de 43 ani, domiciliat în...