Boboteaza, ziua in care Iisus Hristos a fost botezat in apele Iordanului, este sarbatorita pe 6 ianuarie. In ajunul Bobotezei, preotii merg din casa in casa si stropesc cu apa sfintita pentru a binecuvanta gospodaria.

In noaptea dinaintea Bobotezei, fetele trebuie sa isi puna busuioc sub perna si sa isi lege de inelar un fir rosu de matase pentru a-si visa ursitul. In popor, se mai spune ca fetele care cad pe gheata pe 6 ianuarie se vor marita in acel an.

La miezul noptii dinainte de Boboteaza se spune ca animalele din grajd vorbesc despre locurile in care sunt ascunse comori.

Despre apa sfintita in ziua de Boboteaza se crede ca are puteri deosebite si nu se strica niciodata. Aceasta poarta numele de Agheasma mare si poate fi bauta doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie.

Tot de Boboteaza se sfintesc apele. Apoi, preotii arunca in apa o cruce, iar mai multi barbati intra in apa pentru a o gasi. Se spune ca cel care va gasi crucea va avea noroc tot anul.

In batrani, exista Iordanitul femeilor. Gospodinele din sat se adunau acasa la una dintre ele cu mancare si bautura. Dupa masa, sarbatoreau intreaga noapte, iar dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii pe care ii intalneau amenintandu-i ca ii arunca intr-o apa.

CITEȘTE ȘI: "El este cel mai scump „fotograf” din Botoșani, o poză depășește 1300 de lei!"

In unele zone din tara, tinerele neveste sunt iordanite de cele mai in varsta prin udarea cu apa din fantana sau rau.

Tot in aceasta zi nu trebuie sa faci treaba, sa speli rufe, sa te certi cu cineva sau sa dai ceva cu imprumut.

Imediat dupa Boboteaza crestin ortodocsii il sarbatoresc pe Sfantul Ioan, pe 7 ianuarie.

In ajunul Sfantului Ioan, tinerii din sat trebuie sa ia apa sfintita de la preot, iar a doua zi sa "iordaneasca" pe toti cei care le ies in cale. Cei "iordaniti" trebuie sa rasplateasca ceata de flacai cu bani.

De asemenea, toata lumea trebuie sa se stropeasca cu apa sfintita in dimineata Sfantului Ioan pentru a fi feriti de boli tot anul.

In Bucovina exista obiceiul de a se pune brazi impodobiti la portile celor care poarta acest nume, iar ei organizeaza petreceri.

In Transilvania, cei care isi serbeaza onomastica in aceasta zi sunt plimbati prin sat si dusi la un rau pentru a fi purificati.

Se spune in popor ca dupa Sfantul Ioan se boteaza gerul, adica vremea incepe sa se incalzeasca.