Lăsatul secului este consemnat în caledarul ortodox pe 14 noiembrie È™i este o tradiÈ›ie străveche a creÈ™tinismului. Sintagma lăsatul secului semnifică lăsarea obiceiurilor lumeÅŸti înainte de intrarea în post.
Conform tradiÅ£iei, creÅŸtinii se adună în această zi la mese pline cu alimente ÅŸi băuturi care vor fi interzise în perioada Postului NaÅŸterii Domnului. În 2020, lăsatul secului are loc pe 14 noiembrie, conform calendarului creÈ™tin ortodox.
Ce înseamnă lăsatul secului È™i cum se sărbătoreÈ™te?
TradiÅ£iile legate de „Lăsata Secului” sunt variate È™i au diferite moduri de a se sărbători, în funcÈ›ie de zona României. Însă, indiferent de modul în care este tratată, toate au în comun ideea de masă festivă la care se adună familia, rudele sau prietenii.
În Bărăgan, un vechi obicei ne spune că de lăsatul secului trebuie strânse toate oasele ÅŸi resturile de mâncare într-o faţă de masă. A doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiÅ£i îndestulate ÅŸi de la holdele mele oprite”, menÅ£ionează specialiÅŸtii de la Centrul pentru Conservarea TradiÅ£iilor IalomiÅ£a. Se crede că practicând acest obicei vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.
În Bărăgan finii vin la naÅŸi fără a fi chemaÅ£i, cu plocon
În ziua de lăsata secului, gospodarii din Bărăgan mănâncă sarmale ÅŸi carne friptă, beau Å£uică ÅŸi vin nou. Este important ca finii să vină la naÈ™i fără să fie chemaÈ›i. Nu vin cu mâna goală, ci cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi ÅŸi o sticlă cu vin. Ei îÅŸi cer iertare pentru greÅŸelile de peste an, iar naÅŸul, după ce îi iartă, întinde masa. La desert, se servesc plăcinte cu fructe ÅŸi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul ÅŸi vigoarea spirituală.
O altă tradiÅ£ie legată de ziua de 14 noiembrie, spune că femeile nu au voie să coasă, nu torc ÅŸi nu Å£es deoarece, dacă face asta, respectiva gospodină va fi lovită de rele ÅŸi de boli. De asemenea, de lăsatul secului, dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulÅ£i lupii ÅŸi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai ÅŸi le dau de pomană pentru morÅ£i ÅŸi vii.
Care sunt obiceiurile în Ardeal, Muntenia, Dobrogea
Un obicei des întâlnit în satele din Ardeal, dar nu numai, este cel ca în ziua dinainte de începerea Postului Crăciunului femeile să spele toate vasele în care au pregătit bucate „de dulce”, astfel ca acestea să poată fi folosite pentru mâncare de post pe care o vor pregăti timp de 40 de zile.
Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vorbeÅŸte despre un alt obicei întâlnit în Muntenia ÅŸi Dobrogea: „baterea alviÅ£ei”.
„Baterea alviÅ£ei este o datină care se face totdeauna în ziua de Lăsatul secului ÅŸi care e uzitată mai cu seamă între copiii din Muntenia. Leagă o sfoară de o grindă, în dreptul mesei sau în alt loc undeva; de capătul sforii leagă un cocoloÅŸ bun de alviţă, ÅŸi apoi toÅ£i copiii stau roată de jur împrejurul mesei cu gurile căscate ca să poată prinde cocoloÅŸul de alviţă. Unul poartă sfoara de jur împrejur pe la toÅ£i ÅŸi, când se apropie boÅ£ul de alviţă pe la gurile lor, ei se răpăd asupra lui ca să-l prindă, căci care-l prinde a lui este toată alviÅ£a aceea.”