Românii trăiesc probabil cel mai prost raportat la tot ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, iar cifrele făcute publice zi de zi întăresc ideea că migrația e singura soluție. Nici nu mai miră că tinerii nu mai privesc viitorul spre România ci spre celelalte țări ale UE.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate astăzi, luni, întăresc această idee și arată că veniturile totale medii lunare ale populaţiei pe o gospodărie au fost de 5.077 lei în al doilea trimestru din acest an, iar cheltuielile totale au ajuns, în medie, la 4.163 de lei lunar/gospodărie, reprezentând 82% din nivelul veniturilor totale. Adică, după ce au terminat de achitat utilitățile și mâncarea, le-a mai rămas doar bani să-și cumpere ceva mai mult de o bere….

La nivelul fiecărei gospodării din România, venitul total mediu lunar a fost de 1.973 lei pe persoană, iar cheltuiala medie totală s-a ridicat la 1.618 lei/persoană.

Potrivit sursei citate, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.693 lei lunar pe gospodărie (1.823 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 384 lei lunar pe gospodărie (149 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum şi veniturile în natură (7,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).

INS precizează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

Potrivit datelor statistice, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).

INS menţionează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.