Iarna următoare va fi mai caldă decât în mod normal în România, însă nu sunt excluse episoadele de vreme extremă, precum ger, viscol şi ninsori abundente, a declarat, vineri, Florinela Georgescu, director executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

“Serviciile meteorologice care furnizează estimări pe durată lungă arată posibilitatea ca pentru cele trei luni de iarnă – decembrie, ianuarie, februarie – regimul mediu al temperaturilor în zona noastră a Europei să fie mai ridicat decât media, iar regimul precipitaţiilor să fie apropiat de norme sau uşor deficitar. Altfel spus, să avem o vreme, în media a trei luni, mai caldă decât normal şi cu precipitaţii în limitele normale sau uşor deficitare”, a spus Georgescu, în cadrul conferinţei Focus Energetic.

Potrivit acesteia, un alt semnal interesant în încercarea de a creiona un tablou în perioada de iarnă îl reprezintă faptul că activitatea solară este în continuare pe un minim, este o situaţie care durează de mai bine de un an.

“Studiile arată că se poate corela activitatea solară minimă cu un vortex polar puţin organizat. Ne amintim că vortexul polar reprezintă zona de vânturi foarte puternice, de la altitudini ceva mai înalte, important este că acele vânturi puternice au rolul de a menţine aerul foarte rece, cel mai rece, deasupra regiunilor arctice. Atunci când acest vortex slăbeşte, sunt favorizate pătrunderile de aer rece înspre zone mai sudice. Nu este ceva excepţional, ştim foarte bine că în mod firesc în ţara noastră, în timpul iernii, sunt episoade cu temperaturi mai scăzute, episoadele de ger”, a arătat directorul ANM.

Georgescu a precizat că nu pot fi excluse episoadele de fenomene severe, care însă pot fi estimate doar cu şapte-zece zile în avans, potrivit RomaniaTV.

“Suntem atenţi la acest semnal, la această interpretare privind posibilele evoluţii ale vortexului polar în perioada următoare, pentru că, chiar dacă, repet, în medie, estimările arată că temperaturile pentru următoarele trei luni s-ar putea situa peste normalul climatologic, nu putem exclude episoadele mai scurte cu fenomene severe, adică ger, viscol, căderi masive de zăpadă. Iar prognozele privind astfel de fenomene nu pot fi realizate cu mai mult de o săptămână – zece zile în avans”, a adăugat Georgescu.

Ea a mai spus că estimările pentru următorul sezon au, de regulă, o încredere limitată, cu un grad de reuşită de 50-60%.