BotoÅŸaniul este unul dintre judeÅ£ele cu cea mai proastă infrastructură rutieră din România. Aproape jumătate din ÅŸoselele BotoÅŸaniului sunt pietruite. Din cele asfaltate, mai bine de 15% sunt într-o stare jalnică. Mai mult decât atât, judeÅ£ul BotoÅŸani are aproximativ 400 de kilometri de drumuri de pământ.
JudeÅ£ul BotoÅŸani se află în extremitatea nord-estică a României fiind considerat unul dintre judeÅ£ele defavorizate ale României. La sărăcia care bântuie mai toate cotloanele lumii rurale botoşănene a contribuit în primul rând lipsa de interes a autorităţilor, mai ales cele centrale, pentru finanÅ£area dezvoltării acestui colÅ£ de Å£ară. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este infrastructura rutieră catastrofală a BotoÅŸaniului, notează Adevărul.
Drumurile proaste Å£in efectiv în izolare judeÅ£ul, dar ÅŸi comunităţi întregi. Din cauza infrastructurii nici investitorii nu se înghesuie iar transporturile au de suferit către vămile cu Ucraina ÅŸi Republica Moldova. Conform datelor statistice BotoÅŸaniul este unul dintre judeÅ£ele cu cea mai proastă infrastructură rutieră, un teritoriu pe unde nici nu ÅŸofer nu ÅŸi-ar dori să conducă.
În jur de 400 de kilometri de drumuri de pământ
Statisticile privind situaÅ£ia judeÅ£ului BotoÅŸani din punct de vedere al infrastructurii rutiere sunt mai mult decât grăitoare. BotoÅŸaniul are în jur de 2500 de kilometri de drumuri, de diferite categorii. Cele mai numeroase sunt drumurile comunale. Mai precis reprezintă undeva la 60% din totalul infrastructurii rutiere a judeÅ£ului. Partea tristă este că majoritatea drumurilor comunale sunt neasfaltate. Mai puÅ£in de jumătatea dintre acestea sunt pietruite la anumite intervale, mai ales în preajma campaniilor electorale. Cele mai multe drumuri comunale sunt însă din pământ, ÅŸosele pentru căruÅ£e în cel mai bun caz.
Conform unei statistici naÅ£ionale din anul 2018, BotoÅŸaniul se afla în topul judeÅ£elor cu drumuri de pământ. Mai precis, avea 423 de kilometri de ÅŸleauri. SituaÅ£ia s-a mai îmbunătăţit, statistic, după asaltarea drumului naÅ£ional de pământ de la RădăuÅ£i Prut la Manoleasa.
Asta înseamnă că numărul kilometrilor de ÅŸosele făcute efectiv din pământ a scăzut undeva sunt 400 dar tot se menÅ£ine la un nivel incredibil pentru anul 2020. Majoritatea comunelor au un număr impresionat de uliÅ£e catalogate drept drumuri comunale ÅŸi care la prima ploaie de toamnă devine adevărate mlaÅŸtini, prin care nici măcar pietonii cu cizme de cauciuc nu se avântă. Practic, preferă ÅŸanÅ£urile decât drumul nămolos.
Å¢inutul gropilor din asfalt Din procentul de 40% reprezentat de ÅŸosele asfaltate, în jur de 15% sunt greu practicabile. Efectiv sunt pline de gropi. Pe tronsonul BlândeÅŸti-SuliÅ£a-DracÅŸani, de exemplu, drumul judeÅ£ean, statistic asfaltat, este o adevărată castastrofă.
Sunt zone cu gropi din metru în metru, fără ca ÅŸoferii să le poată evita. Din restul de drumuri asfaltate, alte în jur de 30 de procente sunt reprezentate de drumuri practicabile dar destul de proaste. Cea mai dificilă situaÅ£ie este pe aÅŸa zisul drum strategic, peste 60-65 de kilometri plini de gropi ÅŸi hârtoape.
„Eu merg des prin tot judeÅ£ul. Este o adevărată bătaie de joc. Sunt zone unde mergi numai din groapă în groapă. Aici suntem la SuliÅ£a, uitaÅ£i-vă dacă este normal acest drum în 2020”, spune un botoşănean care asigură servicii în tot judeÅ£ul.
Multe dintre aceste drumuri au un strat subÅ£ire de asfalt care se degradează în scurt. Åži asta în condiÅ£iile în care pe aceste ÅŸosele circulă ÅŸi maÅŸini de mare tonaj.
Mai multe, pe Adevărul.