Bărbatul, în vârstă de 46 de ani, din satul Flondora, comuna Manoleasa, a ajuns la sfârÈ™itul săptămânii trecute la Spitalul JudeÈ›ean Mavromati cu suspiciune de antrax, iar în urma investigaÈ›iilor la care a fost supus la BotoÈ™ani s-a stabilit că are boala infecÈ›ioasă.
Rezultatele analizelor au venit luni la prânz iar reprezentanÈ›ii DirecÈ›iei de Sănătate Publică au informat de îndată inspectorii sanitar-veterinari.
Directorul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Minodora Vasiliu, s-a deplasat la Flondora, alături de mai mulți specialiști din cadrul instituției.
"Suntem în anchetă la Flondora. Există confirmat cazul de antrax la om. Am primit de la DSP informarea. Deocamdată nu vă putem spune mai multe, suntem în plină anchetă, dar marÈ›i dimineață vom avea toate rezultatele", a precizat Minodora Vasiliu.
Luni a ajuns la spital È™i fiica bărbatului, existând suspiciuni că È™i aceasta ar avea antrax.
Directorul adjunct al DirecÅ£iei de Sănătate Publică, medicul Laura Acatrinei, spune că din punct de vedere clinic, ar fi vorba de antrax în cazul bărbatului, dar se aÅŸteaptă o confirmare la Institutul Cantacuzino de la BucureÅŸti.
"InstituÅ£iile îÅŸi fac datoria ÅŸi nu vrem să creăm panică. În seara asta probele pleacă la BucureÅŸti ÅŸi cel mai probabil, pentru că au fost cultivate pe ceea ce trebuia, se va face o analiză rapidă ÅŸi vom avea rezultatul mâine seară sau poimâine dimineaţă la prima. Există cazul, persoana internată s-a confirmat pe cultură la noi dar pentru aÅŸa ceva avem nevoie ÅŸi de referinÅ£a de la Cantacuzino. Contextul epidemiologic, aspectul clinic există, inclusiv confirmarea de laborator. În momentul în care vom avea rezultatul de la Institut vom comunica acest lucru, dar pentru moment putem spune că s-a făcut tot ce trebuia făcut", spune medicul Laura Acatrinei, directorul adjunct al DSP.
Membrii Comitetului JudeÈ›ean pentru SituaÈ›ii de Urgență se vor întruni, marÈ›i dimineață, pentru a discuta despre situaÈ›ia de la Manoleasa.
Ce este şi cum se manifestă antraxul
Antraxul este o boală infecÈ›ioasă produsă de Bacillus anthracis, o zoonoză, comună omului È™i animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la bovine, caprine ÅŸi ovine. Antraxul este cauzat de bacilul Bacillus anthracis care afectează în primul rând animalele ierbivore (oi, cai, vite, capre, porci).
Boala a fost etichetată ca fiind una veterinară din moment ce afectează aceste animale. Antraxul este o boală fatală pentru cele mai multe animale. Oamenii se pot infecta cu antrax prin inhalarea particulelor de murdărie contaminate (antraxul poate trăi in murdărie pentru mult timp) sau prin mânuirea lânii de la animalele bolnave. Infectarea tractului intestinal apare în momentul în care sunt consumate alimente nepreparate corespunzător de la animalele bolnave.
Efectele antraxului
Potrivit specialiÅŸtilor, dorma inhalată a antraxului (antraxul pulmonar) este o formă rară ÅŸi fatală. Studiile unor cazuri precedente au indicat că o doză cuprinsă între 2.500 ÅŸi 55.000 de spori de antrax este letală, iar simptomele se pot întinde de la câteva ore la câteva zile ÅŸi implică efectele uneirăceli, cum ar fi febra, tusea, slăbiciunea sau durerile în capul pieptului. Al doilea stadiu al bolii este de obicei fatal, în doar câteva zile.
Deteriorarea pulmonară privează corpul de oxigen dar poate apărea ÅŸi infecÅ£ia creierului. Antibioticele sunt eficiente doar în fazele timpurii ale bolii pentru că ele luptă împotriva bacteriei, ÅŸi nu împotriva toxinelor produse în abundenţă de aceasta.
Forma cutanată a antraxului este cauzată de acelaÅŸi germene dar acesta este contractat prin intermediul unei leziuni a pielii. La trei-cinci zile după infectare, pe suprafaÅ£a pielii apare un abces nedureros. După una sau mai multe zile aceast abces se înnegreÅŸte ÅŸi devine o rană deschisă.
Simptomele antraxului depind de tipul de expunere. De exemplu, în cazul expunerii pielii, antraxul cutanat se caracterizează prin apariÅ£ia unei leziuni de forma unui abces pe mâini, faţă ÅŸi gât. Aceste leziuni pot forma eventual un centru negru. O umflătură a glandelor limfatice de sub mână este ÅŸi ea un semn al bolii. Forma cutanată a antraxului nu este fatală la oameni.
În cazul expunerii respiratorii, simptomele antraxului pulmonar se pot asemăna cu cele ale unei răceli banale ÅŸi pot progresa către respiraÅ£ie severă ÅŸi chiar deces. Antraxul pulmonar cauzează leziuni le plămânilor ÅŸi creierului. Simptomele apar în circa 7 zile de la expunere.
