78 de ani de la MASACRUL de la Fântâna Albă: Zi neagră pentru România!

78 de ani de la MASACRUL de la Fântâna Albă: Zi neagră pentru România!

Fântâna Albă, Ucraina. O cruce simplă de lemn, înfiptă sub mestecenii de lângă satul cu acest nume din sudul Ucrainei, a fost singurul semn care ar fi putut să arate că acolo s-a produs un masacru.  

Supravieţuitorii au ţinut sub tăcere oroarea care s-a petrecut acolo, în Duminica de Paşti, din 1 aprilie 1941, când trupele sovietice au ucis mii de refugiaţi români - bărbaţi, femei şi copii - care încercau să treacă (graniţa spre România, nota mea) prin pădure.

Prăbuşirea Imperiului sovietic a scos însă acel căluş, din cauza căruia atrocităţile comise la Fântâna Albă au rămas un secret nemărturisit al celui de-al Doilea Război Mondial.

Oamenii au început să vorbească. "Vrem să începem să facem săpături, să descoperim cadavrele, dar nu am obţinut încă permisiunea din partea autorităţilor", spune Petru Grior, un lider al comunităţii române locale.

Ecaterina Suceveanu stă în ograda casei ei şi îşi aminteşte de vărul ei, Constantin, şi de sute de alţi români care au fost împuşcaţi fără milă în locul acela. Soldaţii au deschis focul în oamenii care mergeau în procesiune spre România, ţinând sus, deasupra capetelor, crucile mari, pe care le luaseră din bisericile satelor lor. "Nu am să uit niciodată Duminica aceea de Paşti. Şi acum o mai văd noaptea, în vis", a declarat pentru Reuters Ecaterina Suceveanu, o ţărancă din partea locului. Mărturia ei a fost confirmată de alţi săteni intervievaţi de Reuters.

O supravieţuitoare, care a cerut ca numele să nu îi fie menţionat, a declarat că a văzut, mai târziu, cum se mişca stratul subţire de pământ aruncat peste groapa comună din pădure, deoarece unii dintre cei care fuseseră îngropaţi acolo mai erau încă vii.

Fântâna Albă, cum e denumit locul în limba română, se află în Bucovina de Nord, o parte din România care a fost anexată cu forţa de dictatorul sovietic Iosif Stalin în 1940, împreună cu alte provincii româneşti. Anexarea a făcut parte dintr-un tratat secret (al lui Stalin) cu Germania nazistă, cu care România fusese aliată în război.

Acum, liniştea pare să domnească peste acest ţinut unde trăiesc ţărani prosperi şi zâmbitori, cu gospodării dichisite şi case vopsite în culori vii, ghemuite pe dealuri molcome, presărate cu păduri înalte de brazi, fagi şi mesteceni. Amintirile despre violenţele din trecut mocnesc însă aproape de suprafaţă. Petru Grior, preşedintele Societăţii Golgota, un grup de presiune al etnicilor români, spune că masacrul, deportările în masă şi colonizarea cu ruşi şi alte grupuri etnice au redus populaţia română autohtonă de la o majoritate de 80 la sută, în 1940, la o minoritate de 20 la sută. Comunitatea română din nordul Bucovinei este estimată în prezent între 180.000 şi 200.000 de oameni, un sfert din populaţia dinainte de 1941.

Numărul exact al victimelor masacrului de la Fântâna Albă nu este cunoscut. Românii din partea locului spun că ar putea fi chiar şi 5.000. Unii oameni de acolo au ajuns în România, unde sovieticii au instalat la putere un regim comunist după cel de-al Doilea Război Mondial.

Alţii au fost adunaţi şi deportaţi la mare depărtare. Unii dintre ei s-ar putea să mai fie şi acum în exil. Puţinii care au supravieţuit pustietăţilor sălbatice din Siberia sau Kazahstan s-au întors, în cele din urmă - şi au început să vorbească acum. Familia Ilenei Vătăcean, acum în vârstă de 68 de ani, a supravieţuit masacrului, dar au fost toţi deportaţi în Asia Centrală. "Am stat şapte ani în Kazahstan, din 1941 până în 1948, împreună cu alte 40 de familii de români", spune ea.

Petru Grior cercetează arhivele de stat sovietice, în căutarea dovezilor despre chinurile la care au fost supuşi românii sub regimul stalinist.

Ecaterina Suceveanu îşi răscoleşte memoria ca să-şi amintească detaliile acelei zile. "Era Duminica de Paşti şi oamenii s-au strâns la biserica din sat", spune ea. "Au scos crucile mari şi prapurii şi au pornit în procesiune (spre România). Dar nu au ajuns niciodată acolo". Femeia îşi aminteşte că trupele armatei sovietice au încercat de mai multe ori să oprească procesiunea, înainte de a ajunge la noua graniţă cu România.

"Oamenii din satele noastre au refuzat să se oprească. Şi-au ridicat crucile deasupra capetelor şi au mers spre moarte plângând". Soldaţii îi aşteptau în pădure, în cuiburi de mitraliere, gata să tragă la ordin.

"Vărul meu a fost printre primii care au fost seceraţi. A fost împuşcat în cap, când încerca să acopere cu trupul lui un băiat din sat", povesteşte Ecaterina Suceveanu. Băiatul a fost unul dintre puţinii supravieţuitori care s-au întors în sat în noaptea aceea.

"Ne-a adus căciula lui Constantin. Am găsit înăuntru o bucată de os din craniul lui, plină de sânge, şi am pus-o într-un borcan. O ţinem şi acum, sunt moaştele familiei noastre".

"În trecut era interzis să vorbim despre Fântâna Albă", spune Elena Iliuţan. "Dar acum suntem liberi să vorbim şi trebuie să o facem, pentru că nu se ştie niciodată cât timp va dura această libertate".


 

1 aprilie - Zi Națională în România

Legea nr. 68/2011 pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Art. 1. - Se instituie ziua de 1 aprilie ca Zi națională de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

Art. 2. - Cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români. 

Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre perioada ocupației sovietice din Ținutul Herța, nordul Bucovinei și Basarabia, tratând evenimentele tragice menționate la art. 1.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Sărbătoare amânată la Corni!

astăzi, 18:00
159

Administraţia locală a decis amânarea festivităţiilor prilejuite de Zilele Satului Corni, programate iniţial pentru 23 iunie, la care erau invitaţi, printre alţii, Plăieşii, precum și ...

PREMIERĂ: Programul Naţional de Screening al hepatitei C pentru populaţia defavorizată se va desfășura concomitent în județele Botoșani, Iași și Suceava!

astăzi, 17:05
113

Programul Naţional de Screening privind infecţia cu virusul hepatitic C în rândul populaţiei defavorizate va fi aplicat, în premieră naţională, concomitent în trei judeţ...

Unde sunt cele mai vechi mașini din România și cum se situează Botoșaniul

astăzi, 16:56
319

Chiar dacă în 11 ani, în România parcul auto a crescut cu aproape 3 milioane de mașini, România rămâne cu un grad de motorizare cu 40% sub media UE, arată datele dint...