Ştim atît de puţin despre preferinţele şi obiceiurile de lectură ale românilor, încît orice sondaj pe această temă mi se pare de netrecut cu vederea. În general, sîntem foarte deficitari cînd e vorba de date şi cifre, care sînt şi foarte rar aduse la zi. De pildă, nu-mi dau seama care este frecvenţa cu care se face Barometrul cultural, cît despre AER sau celelalte asociaţii ale editorilor de la noi nici nu cred că au iniţiat vreodată un studiu despre piaţa de carte.
 
Cel mai proaspăt raport pe această temă – intitulat chiar aşa: "Cît, cum şi ce citesc românii?" – l-am găsit însă pe www.iVox.ro, site-ul specializat în sondaje online, un raport realizat la sfîrşitul anului trecut şi care a avut drept principal obiectiv "identificarea comportamentelor şi preferinţelor legate de cititul şi achiziţia cărţilor şi a motivaţiilor care stau la baza cititului". Mai mult decît atît, cercetarea a urmărit să afle şi ce preferă românii între librăriile fizice şi cele online, între materialele tipărite şi cele în format electronic, ce impact au schimbările tehnologice asupra modului în care se citeşte, în ce măsură diferenţele de sex, de vîrstă şi de studii influenţează toate aceste aspecte legate de obiceiurile de lectură şi, nu în ultimul rînd, de ce nu citesc cei care nu citesc. Desfăşurat online, în luna octombrie a anului trecut, pe un eşantion de aproape opt mii de respondenţi, cu toţii utilizatori înregistraţi pe iVox.ro, eşantionul de tip nealeatoriu, non-probabilistic şi pe bază de voluntariat al sondajului reproduce structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România. De altfel, profilul lor poate fi consultat în detaliu pe site, scrie Marius Chivu pe dilemaveche.ro.

Dar iată ce s-a aflat.

  ● Cine citeşte. Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi (adică 36%) au declarat că citesc cărţi (aproape) zilnic sau de cîteva ori pe săptămînă şi numai 4,8% au susţinut că nu citesc niciodată. Cu această frecvenţă citesc mai mult femeile decît bărbaţii, persoanele cu studii superioare şi mai mult persoanele în vîrstă (peste 55 ani).  ● Cît se citeşte. Aproape trei sferturi (73%) declară că au citit cel puţin o carte întreagă în ultimele şase luni (numărul mediu de cărţi citite în ultimul an este de 4) şi cam tot atîţia susţin că li se întîmplă uneori sau relativ frecvent să înceapă o carte şi să nu o termine de citit, obicei care apare mai adesea la persoanele tinere şi cu studii medii sau primare: 17% din persoanele sub 25 de ani nu termină de citit cărţile începute. ● Unde se citeşte. Locul preferat pentru cititul cărţilor este patul (43%), urmat la distanţă semnificativă de cititul în aer liber (17%) sau în faţa calculatorului (10%). Baia şi mijloacele de transport în comun sînt următoarele locuri de citit, fiecare dintre acestea fiind preferate bibliotecii, cafenelelor sau librăriilor (de altfel, în librăriile de la noi nici nu prea ai cum şi unde citi). Dacă femeile preferă să citească mai mult în pat, în aer liber sau în autobuz, bărbaţii preferă s-o facă mai degrabă în faţa calculatorului sau în baie. ● De ce se citeşte. Motivele principale pentru care se citeşte sînt: pentru relaxare şi plăcere (39%), pentru dezvoltarea personală (37%) şi din interes pentru un subiect/autor (17%). n  ● Ce se citeşte. Favorite sînt cărţile de ficţiune (15,5%), de cultură generală (14%) şi cele de specialitate (11%). Cumva surprinzător, cărţile motivaţionale reprezintă doar cinci procente din preferinţe, la fel şi cele de psihologie practică, de religie şi spiritualitate sau de istorie. În jurul a trei procente preferă cărţi de business şi economie, biografii şi memorii, diete şi fitness. Foarte jos în acest sondaj al genurilor de cărţi favorite se situează cele de artă & design, dar şi, surprinzător, cele de gastronomie. Din nou surprinzător, cărţile de conspiraţii şi scandaluri abia dacă sînt preferate de 1,5%, pe ultimul loc situîndu-se dicţionarele şi enciclopediile. ● Cum aleg cărţile. Cele mai multe persoane decid ce carte vor citi informîndu-se din magazinele online, bloguri sau de pe alte site-uri (31%), iar cîte un sfert din respondenţi se bazează fie pe recomandările prietenilor, ale colegilor de job sau din familie, fie se decid printre rafturile librăriei (25%). De remarcat aici lipsa de încredere sau de eficacitate a librarilor pe care nu-i consultă nici măcar două procente din cititorii/cumpărătorii de carte. Un procent destul de mare (16,5%) citeşte însă ce-i cade în mînă. 58% din persoanele care obişnuiesc să citească spun că şi-au cumpărat singuri cărţile citite în ultima perioadă, peste o treime (35%) a declarat că le-a împrumutat de la prieteni, colegi sau din familie, iar 14% le-au primit cadou. În general, tinerii împrumută mai mult decît cumpără. ● De unde cumpără. Ca locuri de cumpărare încă sînt preferate librăriile fizice (39%) celor online (20%). Restul cumpără din hypermarketuri, din anticariate sau de pe site-urile editurilor. Cu toate acestea, cînd vine vorba de caracteristici specifice, magazinele/librăriile online sînt preferate în patru dintre cele şase situaţii, şi anume cînd vine vorba de oferta de produse, de preţ, promoţii, reduceri, confort şi informaţii disponibile. Librăriile fizice sînt alese cînd se ia în considerare atmosfera şi durata scurtă a procesului de cumpărare. O diferenţă mai semnificativă între sexe este vizibilă în cazul hypermarketului, preferat mai ales de femei. Tinerii cumpără mai ales online. Ca funcţionalităţi ce nu ar trebui să lipsească dintr-o librărie online au fost indicate preview-ul cărţilor care să poată fi accesat liber (59%), review-ul cărţilor (preferat sistemului de rating) şi sistemul de fidelizare al clienţilor (54%).  ● E-book. Mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi au ştiut ce este un e-book, însă 34% au confundat e-book-ul cu tableta sau cu alt dispozitiv de citit, iar 12% nici măcar nu ştiu ce înseamnă o carte electronică. Device-urile pentru citit cărţi electronice sînt deţinute de foarte puţini (sub 6%), dar intenţia de cumpărare este mare, aproape de jumătate. Puşi să aleagă între diferite tipuri de cărţi, majoritatea a ales cartea printată (71%) în defavoarea cărţilor electronice (26%) şi a audio-book-urilor (4%). Deşi cei mai mulţi preferă cartea printată, un procent similar a declarat că agreează şi printul, şi digitalul, în egală măsură. Doar 14% preferă varianta digitală, şi mai mult bărbaţii. 40% dintre respondenţi au citit cel puţin un e-book în ultimul an, dar numai 12% l-au şi cumpărat. În general, se crede că un e-book se citeşte cel mai uşor pe un e-reader (40%), mai confortabil decît pe tabletă sau pe calculator. Aproape două procente citesc pe telefon. Interesant e faptul că tableta este preferată în măsură mult mai mare de persoanele cu studii elementare. În jur de o treime susţin că-şi petrec chiar mai mult timp citind de cînd au apărut materialele în format digital.  ● Audio-book. Aproape un sfert au ascultat cel puţin un audio-book în ultimul an. Procentual, cei cu studii elementare au ascultat în măsură mai mare un audio-book faţă de celelalte categorii de persoane (28%). n Alte preferinţe. Cei mai mulţi au declarat că în ultima perioadă au citit mai multe cărţi (28,5 %), articole din reviste online (27%) şi reviste sau ziare tipărite (21,5%). Iar blogurile au fost citite în mai mare măsură de persoanele cu studii elementare sau medii.  ● De ce nu citesc. Motivele principale sînt fie lipsa timpului (26%), îndeosebi în cazul femeilor, fie lipsa plăcerii (28%). Motivul cel mai des invocat, mai ales de bărbaţi, a fost faptul că se plictisesc foarte repede şi nu au răbdare să citească (32%). Cinci procente cred că viaţa te învaţă mai mult decît cititul. (ivox.ro)