"Nu pot să nu remarc pericolul cumpărării masive de teren agricol de către cetăţeni ai altor state. Asistăm la o confiscare a proprietăţii. Există interese imobiliare ori se doreÅŸte concesionarea acestora pentru autostrăzi. Ar trebui să frânăm acest proces", a spus ministrul de externe Theodor Baconschi.
Potrivit estimărilor preÅŸedintului LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania) Nicolae Sitaru, circa un milion de hectare de teren agricol sunt în proprietatea unor cetăţeni străini. O statistică publicată în primăvara anului trecut arată că străinii deÅ£ineau, la acea vreme aproape jumătate de milion de hectare de teren arabil în România. Cei mai mari investitori străini sunt italienii, danezii ÅŸi olandezii.
"Sunt un adversar al înstrăinării terenurilor către nerezidenÅ£i, dar nu sunt impotriva investiÅ£iilor în agricultură", a declarat ministrul Agriculturii Valeriu Tabără.
În ultimii cinci-ÅŸase ani, investitori americani, suedezi, finlandezi, germani au investit sute de milioane de euro în achiziÅ£ia de suprafeÅ£e împădurite în România.
Din 2005 până acum, Harvard a tot cumpărat păduri în Å£ara noastră, iar investiÅ£iile totale depăşesc 100 de milioane de euro. Pe lângă cele 35.000 de hectare de pădure, compania mai deÅ£ine alte 2.500 de teren agricol, precum ÅŸi o fabrică de placaj la CălăraÅŸi cu circa 550 de angajaÅ£i, care a fost cumpărată în 2010.
Mai detaliat, Harvard deÅ£ine compania de administrare Harvard Management Company, care este acÅ£ionarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care la rândul său deÅ£ine firma Scolopax SRL din FocÅŸani, proprietarul unei suprafeÅ£e împădurite de 35.000 de hectare de pădure în România, din care cea mai mare parte se află în zona Vrancea.
SuprafaÅ£a arabilă a României s-a redus faţă de anul 2003 cu 1,2 milioane hectare
SuprafaÅ£a arabilă a României s-a redus faţă de anul 2003 cu 1,2 milioane hectare, la aproximativ 8,2 milioane hectare, potrivit datelor recensământului agricol 2010-2011.
"La această dată nu mai discutăm de 9,4 milioane hectare de teren arabil, ci de 8,1-8,2 milioane hectare. Practic, în mai puÅ£in de zece ani, dacă luăm în calcul recensământul general agricol din 2003, vedem că suprafaÅ£a arabilă a României a scăzut cu aproape 1,2 milioane hectare. Nu este o suprafaţă oarecare", a spus Tabără, într-o conferinţă de presă.
De ce investesc fondurile în păduri?
"Lemnul este marfă care este cerută la nivel global. În viitor, suprafeÅ£ele împădurite ale lumii vor scădea. Iar investitorii instituÅ£ionali au realizat valoarea pădurilor ÅŸi a terenurilor agricole", spune Wolfgang Wetzel, directorul general al Nordcapital New Energy, un fond german care a investit de asemenea 60 de milioane de euro în achiziÅ£ia de 18.000 de hectare de pădure în România ÅŸi caută în continuare să facă noi achiziÅ£ii.
Fondul, cu un volum total de investiÅ£ii de circa 6,6 miliarde de euro, mai are plasamente ÅŸi în industria navală, real estate ÅŸi energii regenerabile. De ce aleg fondurile România când vine vorba de păduri? Rutgersson spune că investitorii străini sunt atraÅŸi de România datorită preÅ£ului redus al pădurilor ÅŸi ofertei relativ mari de terenuri împădurite scoase la vânzare – este vorba de terenurile retrocedate. În ţări precum Polonia sau Republica Cehă, spre exemplu, nu există suprafeÅ£e importante de păduri scoase la vânzare. PreÅ£ul mediu al unui hectar de pădure în România este de circa 2.500–3000 de euro, în timp ce în ţările nordice poate ajunge ÅŸi la 10.000 de euro. România a devenit o Å£intă predilectă pentru investitorii străini în păduri începând cu 2007, o dată cu intrarea în Uniunea Europeană. Este vorba mai ales de fondurile de investiÅ£ii nordice care au început să cumpere suprafeÅ£e de teren împădurite de la familiile cărora le‑au fost retrocedate astfel de proprietăţi, scrie MONEYEXPRESS.
Străinii trebuie să mai aÅŸtepte 3 ani că să cumpere pământ românesc pe persoană fizică
"Am vrea să prelungim măcar cu trei ani interdicÅ£ia persoanelor fizice din străinătate de a cumpăra teren agricol în România. Am înÅ£eles de la comisarul european CioloÅŸ că Ungaria ÅŸi Lituania au obÅ£inut de la CE o prelungire a acestei interdicÅ£ii până în 2017. Asta ne dorim ÅŸi noi", a declarat Valeriu Steriu, preÅŸedinte al Comisiei prezidenÅ£iale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Potrivit acestuia, străinii au cumpărat masiv terenuri, mai ales în regiunea de Vest a ţării, la adăpostul unor firme. Chiar ÅŸi acum există un interes major din partea unor ÅŸeici sau emiri din Orientul Mijlociu de a cumpăra teren agricol în România.
money.ro
