Astăzi este Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai mari sărbători, cu cruce roșie în calendar. Sunt și o serie de restricții. Nu ai voie să facă mai multe lucruri. E mare păcat.
În tradițiile românilor, pe 29 august este prăznuită Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru ca pe 1 septembrie începe un nou an. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Ni se cere să postim în aceasta zi, pe de o parte ca să nu ne asemănam cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplata i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de alta parte, ca să ne asemănam cu viață înfrânată a lui Ioan.
Exista persoane care au susținut ca ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. Și după cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine să postim și în aceasta zi.
În afara posturilor de lungă durată, avem și posturi de o zi:
- miercurea, ziua în care Mântuitorul a fost vândut;
- vinerea, ziua în care a fost răstignit;
- pe 14 septembrie - Înălțarea Sfintei Cruci, în amintirea Patimilor Mântuitorului;
- pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, în amintirea postului pe care li țineau în vechime catehumenii care urmau să fie botezați în ziua prăznuirii Botezului Domnului.
Sunt și persoane care postesc și lunea, în ziua închinata sfinților îngeri.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificație eshatologică, precum este și Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Fata ni se descoperă chipul pe care li va avea omul unit cu Hristos - chip de slava, prin Adormirea Maicii Domnului se arata ca cel care L-a purtat pe Hristos se muta de la stricăciune la ne stricăciune, în vreme ce prin aceasta sărbătoare ni se revelează ca toți cei care nu au fost străini de pocăința vestita de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.
Din acest motiv, Sfinții Părinți au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima luna din anul bisericesc, ca semn ca acest chip al lumii va trece, ca cer nou și pământ nou vor fi (Apocalipsa cap 21).
Sfântul Ioan Botezătorul
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Ordini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendenta a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestita de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru ca nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.
Exista o lungă perioada din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informații. Cunoaștem ca s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoaștem ca Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiada. în acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Măgheruș. Ioan li mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. în ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceara de la acesta capul Botezătorului ca răsplata.
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbătorita pe 24 februarie, iar A treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuita pe 25 mai.
Potrivit tradiției, Sfântă Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiada și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleronului, intra-un vas de lut.
După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos, și lepădând poziția sociala și toata deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luând-si numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind sa-si zidească o chilie și o bisericuța, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiasca a aflat ca este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veșnice, spre a nu fi găsit și pângărit de păgânii ce se înmulțiseră în zona, el l-a luat și l-a ascuns din nou în pământ, în același loc.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor doi călugări și le-a poruncit să dezgroape cinstitul sau cap. Aceasta e socotita cea dintâi aflare a sfanțului cap.
In vreme ce călugării călătoreau cu capul sfanțului într-un sac, au întâlnit un olar și i-au dat acestuia să duca sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fuga de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorita prezentei capului prorocului. Când si-a simțit sfârșitul, olarul a pus capul sfanțului într-o racla și l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grija lui Eustațiu, un monah arian, care locuia într-o peștera. Multe minuni se vor petrece la aceasta peștera. Din nefericire, Eustațiu spunea ca datorita puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neștiind ce ascunde în peștera sa. După un timp, Eustațiu, știind ca va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Peștera va fi locuita de niște monahi credincioși, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire. în anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mânăstiri, a văzut un foc mare la peștera de lângă orașul Emisa, în timpul cântării psalmilor. Așa a aflat în chip minunat capul sfanțului. Aceasta este socotita a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
În timpul luptei impotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urma aflare a cinstitului cap.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul - tradiții și obiceiuri
În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, exista credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna. În popor se vorbea și de începerea unui post, numit "de la cruce până la cruce", un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curați pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnita și interdicția de a tăia și manca fructe și legume cu forma rotunda, de exemplu pepenele nu era consumat în aceasta zi.