O zi tristă, spun la unison prietenii, colegii, rudele, foștii învățăcei, toți cei care l-au cunoscut și l-au îndrăgit pe omul care ”oferea tuturor din lumina sufletului său bun”.
Instructorul de scafandri Marian-Vasile Arfire s-a stins la doar 56 de ani, în urma unor suferințe pe care le-a dus cu demnitate și cu forța celui care a știut întotdeauna să lupte. A activat, ca instructor, la Centrul de Scafandri din Constanţa, structură militară în care a excelat și a devenit nu doar model, ci și mentor.
Născut la Săveni, în 1969, Marian-Vasile Arfire a plecat de acasă de la 14 ani, pentru a lua în piept nu doar adâncurile, ci și înălțimile.
A crescut pe malul Başeului. "Sunt un om obişnuit, născut şi crescut în Nordul Moldovei, la Săveni, care a avut şansa să facă tot ce-şi doreşte. O şansă uriaşă, de care puţini au norocul să beneficieze, în condiţiile în care mulţi au calităţile necesare să facă ce facem noi. Am trecut printr-o mulţime de aventuri, dar am rămas dedicat scufundării", ne povestea Marian-Vasile Arfire în urmă cu 10 ani, într-un interviu pentru Știri.Botoșani.Ro.
La Săveni a terminat cursurile gimnaziale. Și tot aici a apărut, firav la început, visul ce avea să îl facă mare. "Tatăl meu m-a convins să urmez Liceul Militar”, mărturisea el, așa că, la nici 15 ani, a abandonat confortul și siguranța date de prezența familiei şi a plecat din micul orăşel botoşănean la Constanţa.
Citește Suflet de botoşănean, înmuiat în apele mării. Meseria de scafandru, cu unul dintre cei "aleşi"
După ce a absolvit Liceul Militar de Marină "Alexandru Ioan Cuza", a urmat Școala Militară de Maiștri de Marină "Amiral Murgescu".
În același interviu povestea Marian-Vasile Arfire cum a fost prima scufundare, în iarna lui 1991. "S-a întâmplat să o fac pe timpul unui viscol, pe 6 decembrie 1991. Vremea era atât de urâtă, iar noi atât de emoţionaţi şi nerăbdători. Când am intrat sub apă, am fost fascinat, era un mediu de vis. Atâta linişte, o ambianță total diferită de cea de afară. Prima senzaţie e că te fură peisajul, eşti atât de încântat de ceea ce vezi încât uiţi şi de frică şi de tot. Era atât de frig, încât apa era "cristal", iar pe fund era algă atât de verde, ca o pajişte de Rai. Nici pe dealul Naftuli (dealul din apropierea orașului Săveni, n.r.), când creşteau toporaşii, nu era atât de verde şi de frumos. Afară era furtună, viscol, zăpadă, dar sub apă era de vis", îşi amintea cu nostalgie Marian Arfire.
După ani de zile de scufundare, a ajuns la Centrul de Scafandri, pentru a-i învăţa pe alţii secretele meseriei. "Sunt instructor de scufundare şi mă ocup de partea de formare și antrenare a scafandrilor. (…) Lucrăm cu toți cei care vor deveni scafandri profesioniști, indiferent de proveniența lor- militari sau civili", spunea Marian Arfire.
Nu a uitat niciodată locurile natale, deși a ales de fiecare dată marea. ”Îmi lipsesc dealurile şi pădurea de acasă, şi acum m-aş urca pe schiuri să cobor dealul Naftuli sau prin pădure. Dar îmi place marea tare mult. Astfel că acum stau în barcă, fie vară, fie iarnă şi parcă mai compensează".
Mai avea multe de spus, multe de făcut. Experiența de 35 de ani, înțelepciunea și dedicarea, calitatea umană și profesională făcuseră din Marian-Vasile Arfire unul dintre cei mai căutați instructori de scafandri. În urmă cu zece ani privea cu încredere și optimism către viitor. "Nu mi-am propus să mă pensionez pentru că îmi place foarte mult ce fac. Însă atunci când din punct de vedere medical sau fizic nu voi mai face faţă, mă voi retrage", erau ultimele cuvinte din interviul acordat publicațiie noastre.
”Un OM ca un dar de la Dumnezeu”
Marian-Vasile Arfire s-a retras definitiv, plecând, așa cum spun prietenii, în ”ultima sa scufundare în marele necunoscut…”. Mesajele de condoleanțe vorbesc nu doar despre un profesionist de excepție, ci mai ales despre un om cu suflet de lumină.
”O să-mi lipsească enorm momentele petrecute împreună, serile de discuții interminabile cu subiectele atât de dragi nouă, scufundări, istorie, muzică, tehnică. Plecarea ta lasă un gol imens în sufletul meu și al multora. Ai fost mentor, instructor, prieten și frate mai mare multora dintre noi. Odată cu plecarea ta, tabloul se înjumătățește. Așa că, atunci când vei ajunge, pune niște bere la rece pentru reîntâlnirea noastră și pregătește masa, să putem să ne continuăm eternele discuții. Am onoarea!”
”Teribilă veste...Un OM ca un dar de la Dumnezeu, un instructor care ne oferea tuturor și din lumina sufletului său bun. Domnul să-l primească la dreapta Să! Condoleanțe familiei și putere în ceasul greu...”
”Rămas bun, camarade!”
Liga Maiștrilor Militari de Marină a transmis, de asemenea, un mesaj de condoleanțe la trecerea la cele veșnice a maistrului militar principal în rezervă Marian Arfire.
”Transmitem cu profund regret vestea încetării din viață a camaradului nostru, maistrul militar principal (în rezervă) Marian ARFIRE, membru al Ligii Maiștrilor Militari de Marină, survenită astăzi, 3 iulie, la vârsta de doar 56 de ani, lăsând un gol imens în marea familie a corpului maiștrilor militari de marină și în rândul membrilor Ligii Maiștrilor Militari de Marină. Este o pierdere grea pentru familie, dar și pentru noi, membrii Ligii Maiștrilor Militari de Marină.
Pe această cale, Comitetul Director al Ligii Maiștrilor Militari de Marină transmite sincere condoleanțe familiei îndurerate. Rămas bun, camarade! Dumnezeu să îl odihnească în pace!- transmite Liga Maiștrilor Militari de Marină”.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Condoleanțe familiei îndoliate!
