Conform datelor publicate de Institutul NaÈ›ional de Statistică, numărul cazurilor de violență domestică raportate în 2024 a fost de 12.990. Datele oficiale publicate în cadrul secÈ›iunii „Dezvoltare durabilă – Èšinte 2030”, arată că, în fiecare zi, zeci de români trăiesc experienÈ›e traumatizante chiar în propriul cămin.
Cea mai răspândită formă de violență din România a fost neglijarea, o formă de abuz mai puÈ›in vizibilă, dar cu efecte profunde asupra sănătății emoÈ›ionale È™i fizice a victimelor. Cu peste 6.200 de cazuri raportate, acest tip de violență domestică domină statisticile, urmată de violenÈ›a fizică, care a afectat peste 2.700 de persoane. ViolenÈ›a psihologică se menÈ›ine la un nivel îngrijorător, cu peste 2.000 de cazuri, în timp ce violenÈ›a sexuală, deÈ™i mai puÈ›in frecventă în raportările oficiale, a fost prezentă în aproape 600 de situaÈ›ii, scrie Ziarul de IaÈ™i.
DistribuÈ›ia geografică a cazurilor relevă diferenÈ›e semnificative între regiuni. Regiunea Sud-Est se remarcă printr-un număr extrem de ridicat de cazuri (peste 4.300), dintre care majoritatea sunt legate de neglijare, semnalând o vulnerabilitate socială accentuată È™i, probabil, o lipsă de resurse sau de intervenÈ›ii eficiente.
În schimb, Sud-Vest Oltenia înregistrează cel mai mic număr de cazuri (doar 411), lucru care indică neapărat o realitate mai blândă, ci poate reflecta o subraportare sau o reticență în a apela la instituÈ›iile abilitate.
În regiunea Nord-Est, anul 2024 a adus în atenÈ›ia publică o realitate dureroasă È™i persistentă: violenÈ›a domestică continuă să afecteze grav vieÈ›ile oamenilor, cu un total de 1.797 de cazuri raportate oficial.
Privind în detaliu, neglijarea se conturează ca forma dominantă de abuz în această regiune, cu 857 de cazuri, aproape jumătate din total. Această cifră nu doar că indică o problemă gravă, dar sugerează È™i o vulnerabilitate sistemică, în care lipsa de grijă, de sprijin emoÈ›ional sau material devine o formă de violență cu efecte pe termen lung, mai ales asupra copiilor È™i persoanelor în vârstă. ViolenÈ›a fizică, cu 448 de cazuri, rămâne o prezență constantă, iar cea psihologică (381 de cazuri) arată cât de frecvent se manifestă agresiunea emoÈ›ională, adesea invizibilă, dar profund destabilizatoare.
ViolenÈ›a sexuală, cu 99 de cazuri, este o realitate greu de acceptat, dar care nu poate fi ignorată. Ea reflectă nu doar abuzul în sine, ci È™i dificultatea victimelor de a vorbi despre aceste traume, într-un context social în care ruÈ™inea È™i stigmatizarea încă sunt bariere puternice.
ViolenÈ›a economică, prezentă în 22 de cazuri, indică forme subtile de control È™i dominare, în care accesul la resurse devine un instrument de constrângere. În mod surprinzător, nu s-au raportat cazuri de violență socială, ceea ce poate ridica semne de întrebare privind gradul de conÈ™tientizare È™i recunoaÈ™tere a acestei forme de abuz.
ViolenÈ›a verbală, cu 134 de cazuri, este o altă faÈ›etă a agresiunii domestice, adesea banalizată, dar cu un impact psihologic major. În plus, au fost identificate două cazuri încadrate la „alte forme de violență”, ceea ce sugerează existenÈ›a unor situaÈ›ii complexe, greu de clasificat, dar care nu trebuie ignorate.
Regiunea Nord-Est, cu toate provocările sale economice È™i sociale, pare să reflecte o realitate în care violenÈ›a domestică nu este un fenomen marginal, ci unul sistemic. Este nevoie de intervenÈ›ii coordonate, de politici publice adaptate È™i de o cultură a solidarității care să încurajeze raportarea, protecÈ›ia victimelor È™i prevenirea abuzurilor. Cifrele nu sunt doar statistici – ele sunt ecoul unor vieÈ›i afectate, al unor familii în derivă È™i al unei societăți care trebuie să înveÈ›e să nu mai tolereze tăcerea.
Suceava se află în fruntea clasamentului, cu 815 cazuri – aproape jumătate din totalul regiunii. Ceea ce frapează este numărul uriaÈ™ de cazuri de neglijare, 600 la număr, ceea ce sugerează o problemă sistemică, profundă, în care lipsa de îngrijire, abandonul emoÈ›ional sau material afectează grav vieÈ›ile celor vulnerabili. În ciuda acestui număr ridicat, formele de violență verbală, socială sau economică nu au fost raportate, ceea ce poate indica o subevaluare sau o dificultate în recunoaÈ™terea acestor tipuri de abuz.
BotoÈ™ani, cu 440 de cazuri, se remarcă printr-un număr foarte mare de violență psihologică (134 de cazuri) È™i de violență sexuală (60 de situaÈ›ii raportate), ceea ce îl plasează în fruntea regiunii la acest capitol. De asemenea, este singurul judeÈ› care a înregistrat toate cele nouă tipuri de violență, inclusiv două cazuri încadrate la „alte forme”, ceea ce arată o diversitate a abuzurilor È™i, poate, o mai bună capacitate de identificare È™i raportare.
Această diversitate regională arată că lupta împotriva violenÈ›ei domestice trebuie să fie nu doar naÈ›ională, ci È™i locală, adaptată specificului fiecărui judeÈ›. Este nevoie de mai multă educaÈ›ie, de servicii accesibile È™i de o cultură a solidarității care să încurajeze raportarea È™i intervenÈ›ia. Cifrele nu sunt doar statistici – ele sunt ecoul unor vieÈ›i afectate, al unor familii în derivă È™i al unei societăți care trebuie să înveÈ›e să nu mai tolereze tăcerea.
Tipuri de violență domestică
ViolenÈ›a domestică nu înseamnă doar lovituri È™i urme vizibile pe corp, aÈ™a cum adesea se crede, ci un fenomen mult mai complex, care poate lua forme diverse, uneori greu de recunoscut din exterior. Conform Legii nr. 217/2003, aceasta include orice acÈ›iune sau inacÈ›iune intenÈ›ionată prin care se produce vătămare în mediul familial sau în relaÈ›iile de cuplu, indiferent dacă agresorul È™i victima mai locuiesc sau nu împreună.
Vorbim, aÈ™adar, nu doar despre violență fizică, ci È™i despre cea psihologică, economică, socială, sexuală, spirituală ori chiar cibernetică. Practic, legea recunoaÈ™te că abuzul poate îmbrăca forme multiple, toate cu un impact devastator asupra vieÈ›ii È™i demnității celor implicaÈ›i.
Neglijarea este forma de violență care presupune lipsa de grijă, abandon emoÈ›ional sau material, ignorarea nevoilor de bază ale unei persoane. Nu lasă vânătăi, dar lasă urme adânci. În 2024, au fost raportate 6.271 de cazuri la nivel naÈ›ional. ConstanÈ›a conduce cu peste 2.000, urmată de Suceava (600) È™i TimiÈ™ (549). În Nord-Est, după Suceava, urmează BotoÈ™ani (179) È™i IaÈ™i (78). În Bacău, NeamÈ› È™i Vaslui nu s-a raportat niciun caz.
ViolenÈ›a fizică este cea mai vizibilă. Lovituri, trântiri, arsuri, muÈ™cături — toate intră în această categorie. Chiar È™i „accidentele” provocate intenÈ›ionat, cum ar fi intoxicările sau expunerea la eforturi epuizante.
În Regiunea Nord-Est, au fost 302 cazuri: Suceava (108), IaÈ™i (62), BotoÈ™ani (32), Bacău (49), Vaslui (44), NeamÈ› (7). Regiunea se află pe locul cinci din opt, cu al doilea cel mai mic număr din ultimii nouă ani.
ViolenÈ›a psihologică este greu de recunoscut, dar extrem de frecventă. Se manifestă prin control excesiv, amenințări, gelozie obsesivă, supraveghere, apeluri insistente. În 2024, au fost raportate peste 2.000 de cazuri. GalaÈ›iul conducea cu 230 de cazuri, urmat de BotoÈ™ani (134), BucureÈ™ti (130), DâmboviÈ›a (126) È™i Cluj (118).
ViolenÈ›a sexuală aduce o traumă dublă, fizică È™i emoÈ›ională. Include hărÈ›uirea, manipularea, relaÈ›iile sexuale forÈ›ate, chiar È™i în cadrul căsniciei. În 2024, au fost raportate 586 de cazuri. ArgeÈ™ul a fost judeÈ›ulcu cele mai multe cazuri de acest tip (15% din total), urmat de BotoÈ™ani (60), Brăila (56), BucureÈ™ti (51), Hunedoara (48), TimiÈ™ (46), ConstanÈ›a (36), Suceava (31). În Nord-Est, 92% din cazuri proveneau din BotoÈ™ani È™i Suceava.
ViolenÈ›a economică înseamnă privarea intenÈ›ionată de resurse, interzicerea accesului la bani, hrană, medicamente, muncă. Uneori, agresorul obligă victima să muncească în condiÈ›ii grele, fără recompensă. În 2024, au fost raportate 254 de cazuri. BucureÈ™tiul a înregistrat cele mai multe (57), urmat de Gorj (56), DâmboviÈ›a (31), BotoÈ™ani (22), MaramureÈ™ (20). În Nord-Est, doar BotoÈ™ani a raportat cazuri.
ViolenÈ›a socială presupune izolarea victimei de familie, prieteni, comunitate, limitarea accesului la educaÈ›ie, muncă, confiscarea actelor de identitate. Este cea mai puÈ›in raportată formă: în 2024 au fost înregistrate doar 133 de cazuri în toată È›ara. Jumătate dintre ele erau din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, cu judeÈ›ul MaramureÈ™ în frunte (62). În Nord-Est, niciun judeÈ› nu a raportat astfel de cazuri.
ViolenÈ›a verbală pare banală, dar poate fi extrem de dureroasă. Jigniri, umiliri, insulte repetate, toate pot distruge încrederea în sine. În 2024, au fost raportate 902 cazuri. Sibiul conducea, cu 217, urmat de MaramureÈ™ (92) È™i Bacău (70).
Toate aceste date sunt colectate de AgenÈ›ia NaÈ›ională pentru Egalitatea de Șanse între Femei È™i BărbaÈ›i, pe baza rapoartelor transmise anual de DirecÈ›iile Generale de Asistență Socială È™i ProtecÈ›ia Copilului din fiecare judeÈ›. Ele reflectă ce ajunge să fie înregistrat oficial, nu neapărat ce se întâmplă cu adevărat. Când în judeÈ›e întregi nu apar deloc cazuri de neglijare, violență economică sau socială, e greu de crezut că ele nu există. Mai plauzibil e că nu sunt identificate, nu sunt documentate, nu sunt raportate corect. Și atunci, ce ne spun aceste cifre? Poate doar cât de puÈ›in È™tim — sau cât de puÈ›in vrem să vedem.
