Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, numărul cazurilor de violență domestică raportate în 2024 a fost de 12.990. Datele oficiale publicate în cadrul secțiunii „Dezvoltare durabilă – Ținte 2030”, arată că, în fiecare zi, zeci de români trăiesc experiențe traumatizante chiar în propriul cămin.
Cea mai răspândită formă de violență din România a fost neglijarea, o formă de abuz mai puțin vizibilă, dar cu efecte profunde asupra sănătății emoționale și fizice a victimelor. Cu peste 6.200 de cazuri raportate, acest tip de violență domestică domină statisticile, urmată de violența fizică, care a afectat peste 2.700 de persoane. Violența psihologică se menține la un nivel îngrijorător, cu peste 2.000 de cazuri, în timp ce violența sexuală, deși mai puțin frecventă în raportările oficiale, a fost prezentă în aproape 600 de situații, scrie Ziarul de Iași.
Distribuția geografică a cazurilor relevă diferențe semnificative între regiuni. Regiunea Sud-Est se remarcă printr-un număr extrem de ridicat de cazuri (peste 4.300), dintre care majoritatea sunt legate de neglijare, semnalând o vulnerabilitate socială accentuată și, probabil, o lipsă de resurse sau de intervenții eficiente.
În schimb, Sud-Vest Oltenia înregistrează cel mai mic număr de cazuri (doar 411), lucru care indică neapărat o realitate mai blândă, ci poate reflecta o subraportare sau o reticență în a apela la instituțiile abilitate.
În regiunea Nord-Est, anul 2024 a adus în atenția publică o realitate dureroasă și persistentă: violența domestică continuă să afecteze grav viețile oamenilor, cu un total de 1.797 de cazuri raportate oficial.
Privind în detaliu, neglijarea se conturează ca forma dominantă de abuz în această regiune, cu 857 de cazuri, aproape jumătate din total. Această cifră nu doar că indică o problemă gravă, dar sugerează și o vulnerabilitate sistemică, în care lipsa de grijă, de sprijin emoțional sau material devine o formă de violență cu efecte pe termen lung, mai ales asupra copiilor și persoanelor în vârstă. Violența fizică, cu 448 de cazuri, rămâne o prezență constantă, iar cea psihologică (381 de cazuri) arată cât de frecvent se manifestă agresiunea emoțională, adesea invizibilă, dar profund destabilizatoare.
Violența sexuală, cu 99 de cazuri, este o realitate greu de acceptat, dar care nu poate fi ignorată. Ea reflectă nu doar abuzul în sine, ci și dificultatea victimelor de a vorbi despre aceste traume, într-un context social în care rușinea și stigmatizarea încă sunt bariere puternice.
Violența economică, prezentă în 22 de cazuri, indică forme subtile de control și dominare, în care accesul la resurse devine un instrument de constrângere. În mod surprinzător, nu s-au raportat cazuri de violență socială, ceea ce poate ridica semne de întrebare privind gradul de conștientizare și recunoaștere a acestei forme de abuz.
Violența verbală, cu 134 de cazuri, este o altă fațetă a agresiunii domestice, adesea banalizată, dar cu un impact psihologic major. În plus, au fost identificate două cazuri încadrate la „alte forme de violență”, ceea ce sugerează existența unor situații complexe, greu de clasificat, dar care nu trebuie ignorate.
Regiunea Nord-Est, cu toate provocările sale economice și sociale, pare să reflecte o realitate în care violența domestică nu este un fenomen marginal, ci unul sistemic. Este nevoie de intervenții coordonate, de politici publice adaptate și de o cultură a solidarității care să încurajeze raportarea, protecția victimelor și prevenirea abuzurilor. Cifrele nu sunt doar statistici – ele sunt ecoul unor vieți afectate, al unor familii în derivă și al unei societăți care trebuie să învețe să nu mai tolereze tăcerea.
Suceava se află în fruntea clasamentului, cu 815 cazuri – aproape jumătate din totalul regiunii. Ceea ce frapează este numărul uriaș de cazuri de neglijare, 600 la număr, ceea ce sugerează o problemă sistemică, profundă, în care lipsa de îngrijire, abandonul emoțional sau material afectează grav viețile celor vulnerabili. În ciuda acestui număr ridicat, formele de violență verbală, socială sau economică nu au fost raportate, ceea ce poate indica o subevaluare sau o dificultate în recunoașterea acestor tipuri de abuz.
Botoșani, cu 440 de cazuri, se remarcă printr-un număr foarte mare de violență psihologică (134 de cazuri) și de violență sexuală (60 de situații raportate), ceea ce îl plasează în fruntea regiunii la acest capitol. De asemenea, este singurul județ care a înregistrat toate cele nouă tipuri de violență, inclusiv două cazuri încadrate la „alte forme”, ceea ce arată o diversitate a abuzurilor și, poate, o mai bună capacitate de identificare și raportare.
Această diversitate regională arată că lupta împotriva violenței domestice trebuie să fie nu doar națională, ci și locală, adaptată specificului fiecărui județ. Este nevoie de mai multă educație, de servicii accesibile și de o cultură a solidarității care să încurajeze raportarea și intervenția. Cifrele nu sunt doar statistici – ele sunt ecoul unor vieți afectate, al unor familii în derivă și al unei societăți care trebuie să învețe să nu mai tolereze tăcerea.
Tipuri de violență domestică
Violența domestică nu înseamnă doar lovituri și urme vizibile pe corp, așa cum adesea se crede, ci un fenomen mult mai complex, care poate lua forme diverse, uneori greu de recunoscut din exterior. Conform Legii nr. 217/2003, aceasta include orice acțiune sau inacțiune intenționată prin care se produce vătămare în mediul familial sau în relațiile de cuplu, indiferent dacă agresorul și victima mai locuiesc sau nu împreună.
Vorbim, așadar, nu doar despre violență fizică, ci și despre cea psihologică, economică, socială, sexuală, spirituală ori chiar cibernetică. Practic, legea recunoaște că abuzul poate îmbrăca forme multiple, toate cu un impact devastator asupra vieții și demnității celor implicați.
Neglijarea este forma de violență care presupune lipsa de grijă, abandon emoțional sau material, ignorarea nevoilor de bază ale unei persoane. Nu lasă vânătăi, dar lasă urme adânci. În 2024, au fost raportate 6.271 de cazuri la nivel național. Constanța conduce cu peste 2.000, urmată de Suceava (600) și Timiș (549). În Nord-Est, după Suceava, urmează Botoșani (179) și Iași (78). În Bacău, Neamț și Vaslui nu s-a raportat niciun caz.
Violența fizică este cea mai vizibilă. Lovituri, trântiri, arsuri, mușcături — toate intră în această categorie. Chiar și „accidentele” provocate intenționat, cum ar fi intoxicările sau expunerea la eforturi epuizante.
În Regiunea Nord-Est, au fost 302 cazuri: Suceava (108), Iași (62), Botoșani (32), Bacău (49), Vaslui (44), Neamț (7). Regiunea se află pe locul cinci din opt, cu al doilea cel mai mic număr din ultimii nouă ani.
Violența psihologică este greu de recunoscut, dar extrem de frecventă. Se manifestă prin control excesiv, amenințări, gelozie obsesivă, supraveghere, apeluri insistente. În 2024, au fost raportate peste 2.000 de cazuri. Galațiul conducea cu 230 de cazuri, urmat de Botoșani (134), București (130), Dâmbovița (126) și Cluj (118).
Violența sexuală aduce o traumă dublă, fizică și emoțională. Include hărțuirea, manipularea, relațiile sexuale forțate, chiar și în cadrul căsniciei. În 2024, au fost raportate 586 de cazuri. Argeșul a fost județulcu cele mai multe cazuri de acest tip (15% din total), urmat de Botoșani (60), Brăila (56), București (51), Hunedoara (48), Timiș (46), Constanța (36), Suceava (31). În Nord-Est, 92% din cazuri proveneau din Botoșani și Suceava.
Violența economică înseamnă privarea intenționată de resurse, interzicerea accesului la bani, hrană, medicamente, muncă. Uneori, agresorul obligă victima să muncească în condiții grele, fără recompensă. În 2024, au fost raportate 254 de cazuri. Bucureștiul a înregistrat cele mai multe (57), urmat de Gorj (56), Dâmbovița (31), Botoșani (22), Maramureș (20). În Nord-Est, doar Botoșani a raportat cazuri.
Violența socială presupune izolarea victimei de familie, prieteni, comunitate, limitarea accesului la educație, muncă, confiscarea actelor de identitate. Este cea mai puțin raportată formă: în 2024 au fost înregistrate doar 133 de cazuri în toată țara. Jumătate dintre ele erau din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, cu județul Maramureș în frunte (62). În Nord-Est, niciun județ nu a raportat astfel de cazuri.
Violența verbală pare banală, dar poate fi extrem de dureroasă. Jigniri, umiliri, insulte repetate, toate pot distruge încrederea în sine. În 2024, au fost raportate 902 cazuri. Sibiul conducea, cu 217, urmat de Maramureș (92) și Bacău (70).
Toate aceste date sunt colectate de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, pe baza rapoartelor transmise anual de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din fiecare județ. Ele reflectă ce ajunge să fie înregistrat oficial, nu neapărat ce se întâmplă cu adevărat. Când în județe întregi nu apar deloc cazuri de neglijare, violență economică sau socială, e greu de crezut că ele nu există. Mai plauzibil e că nu sunt identificate, nu sunt documentate, nu sunt raportate corect. Și atunci, ce ne spun aceste cifre? Poate doar cât de puțin știm — sau cât de puțin vrem să vedem.
