Municipiul București, cu peste 40% din populație născută în afara sa, rămâne principalul aspirator de resurse umane al țării. Urmează județul Timiș, unde aproape 37% dintre locuitori provin din alte județe, și Brașovul, cu peste 32%, confirmând statutul lor de motoare economice care atrag forță de muncă din toată țara.
Județul Sibiu se plasează onorabil în acest clasament al atractivității, ocupând o poziție între primele 10 județe la nivel național. Aproape un sfert din populația totală a județului (24,83%) este născută în alt județ, ceea ce îl plasează peste media națională de aproximativ 20%.
Această cifră demonstrează dezvoltarea economică a zonei, care reușește să atragă constant noi locuitori, depășind procentual chiar și județe cu reputație puternică, precum Clujul sau Prahova.
La polul opus, județele din nord-estul țării, precum Botoșani (7,8%) și Suceava (8,7%), rămân zone cu o populație preponderent autohtonă, nereușind să atragă fluxuri semnificative de migranți interni, ci funcționând mai degrabă ca bazine de emigrare.
Moldovenii cu acte românești
După procentul populației născută în străinătate, stabilită în țară, conduc județene din estul țării, o posibilă explicație fiind populația din Republica Moldova care s-a stabilit aici.
În Botoșani, procentul de persoane născute în străinătate și stabilite aici este de 4,5%, 5,17% în cazul bărbaților și 3,86% în cazul femeilor. În Iași, procentul este de 3,77%, Suceava este de 3,31%, iar în Vaslui – 3,40%. Media națională este de 2,02%.
Județele cu cele mai mici procente sunt cele aflate cu predilecție în centrul țării: Prahova (1,10%), Harghita (1,12%), Gorj (1,13%), Giurgiu (1,08%) și Covasna (1,12%).